Volumul "Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural", dedicat Centenarului Marii Uniri şi Anului european al patrimoniului cultural, coordonat de Mircea Duţu, Augustin Lazăr şi Ovidiu Predescu, co-editat de Editura Academiei Române şi Universul Juridic, a fost lansat, joi, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.

Augustin Lazăr, procurorul general al României, a declarat, la lansarea cărţii, că lucrarea este, din punctul de vedere al practicienilor, un instrument de lucru foarte util.

"Practicienii văd întotdeauna o lucrare ca un instrument de lucru, unul care aprofundează cunoaşterea în domeniu, iată ea este utilă şi teoreticienilor, studenţilor, celor care doresc să-şi aprofundeze cunoştinţele în materie, dar mai ales este utilă celor care desfăşoară activitate practică şi care au la dispoziţie o jurisprudenţă, prima sinteză de jurisprudenţă pusă la dispoziţia noastră, să vedem cum trebuie într-un mod sau altul să acţionăm pentru a apăra, spre exemplu, imobilele lăsate în paragină, cum trebuie să apărăm muzeele, colecţiile muzeale şi particulare, care, cel mai adesea, sunt fără apărare", a afirmat procurorul general al României.

El a spus că lucrarea doreşte să pună la dispoziţie un cadru normativ de reglementare a patrimoniului cultural şi natural care trebuie cunoscut şi aplicat.

"Auzim în zilele noastre tot mai frecvent 'e proastă legea', de aceea nu se poate pune în aplicare, de aceea imobilele de patrimoniu sunt în paragină, de aceea pot să lucreze în siturile arheologice cu buldozere şi să distrugă biserici rupestre şi alte asemenea, că e proastă legea. Este foarte uşor să arăţi cu degetul, dar este de bun simţ să citeşti legea cu atenţie, să vezi că ea există şi să vezi cum au reuşit alţii să o pună în aplicare, fiindcă iată, dacă vom răsfoi această carte vom vedea o sinteză despre persoane condamnate pentru că şi-au ţinut imobilele, bunuri de patrimoniu, chiar dacă era proprietatea lor, într-o stare de degradare intenţionată. Aceasta este o chestiune care ne poate pune pe gânduri", a declarat Augustin Lazăr.

Potrivit acestuia, cele mai frecvente sunt infracţiunile de furt calificat de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, el precizând că numeroase colecţii muzeale sau colecţii de patrimoniu sunt lăsate fără o minimă protecţie, "ceea ce înseamnă o invitaţie la a comite infracţiuni".

El a amintit că în România una dintre cele mai frecvente infracţiuni este reprezentată de executarea de lucrări fără autorizaţii de construire sau cu nerespectarea prevederilor acestora.

"Avem biserici, monumente istorice la care vedem că sunt puse cercevele de plastic. Fără nicio autorizare sunt modificări hilare, care transformă un monument istoric într-un kitsch şi acest lucru nu este permis într-o ţară a Uniunii Europene. Nu este permis nicăieri în lume, dar la noi este vizibil pentru că europenii circulă de colo-colo şi văd comparativ monumentele, fac schimb de bune practici turistice", a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general s-a referit şi la infracţiunea de acces şi utilizare a detectoarelor în siturile arheologice care este una, de asemenea, tot mai frecventă.

"Infracţiunea de acces şi utilizare cu detectoare în siturile arheologice este una dintre cele mai frecvente, este celebrul sindrom Indiana Jones, în care oameni pasionaţi cu dorinţa de a găsi comori intră în situri fără autorizaţie şi comit furturi. Sunt tot mai frecvente furturile din siturile arheologice", a mai spus el.

Lazăr este de părere că ceea ce interesează este să se prevină, nu să se ajungă la aplicarea legii penale, la distrugerea şi pierderea bunurilor.

"Trebuie să ajungem să decidem măsuri manageriale înţelepte, preventive, care să fie de natură a elimina riscurile comiterii unei noi infracţiuni. Interesul este de a preveni, nu să ajungem la aplicarea legii penale, la distrugerea şi pierderea bunurilor", a arătat procurorul general. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)