Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, a anunţat, miercuri preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

"Legea pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale", se arată în sesizare.

Potrivit documentului, primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate stabileşte că "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".

"Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ", se explică în sesizare.

Conform preşedintelui, în urma punerii în acord a dispoziţiilor cu Decizia CCR 33/2018, forma adoptată pentru art. 9 din Legea 303/2004 - art. I pct. 4 din legea criticată - este următoarea: "hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. 3 din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la Secţia de contencios administrativ a Curţii de apel competente, conform dreptului comun".

"Sunt stabilite două reguli diferite cu privire la instanţa competentă de a judeca contestaţia asupra unor hotărâri ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decât cele în materie disciplinară", indică Iohannis.

Totodată, în sesizare se arată că prin art. I pct. 5 se introduce un nou alineat: "Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori". "Norma nou introdusă este lipsită de previzibilitate", consideră preşedintele.

Potrivit acestuia, art. I pct. 11 din lege încalcă mai multe articole din Constituţie. "Prin lege organică nu se pot modifica rolul şi atribuţiile stabilite de Constituţie pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru secţiile CSM, ca structuri cu atribuţii în domeniul răspunderii disciplinare", susţine şeful statului.

El adaugă că art. I pct. 21 din legea criticată transferă competenţa de înfiinţare a secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora de la plenul CSM la Secţia pentru judecători a Consiliului.

"Transferul acestei atribuţii de la plenul CSM la Secţia pentru judecători a CSM încalcă chiar rolul dat de legiuitorul constituant Consiliului Superior al Magistraturii (...) de garant al independenţei justiţiei", motivează Iohannis.

Preşedintele completează că art. I pct. 35 din legea criticată transferă competenţa de soluţionare a contestaţiilor referitoare la intervenţia procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM la Secţia pentru procurori a acestuia. În plus, se introduce posibilitatea infirmării soluţiilor date de către procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci şi pentru netemeinicie.

''În cazul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, (...) prin transferarea competenţei de soluţionare a contestaţiilor referitoare la intervenţia procurorilor ierarhici superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM (format nu doar din membri aleşi ai corpului magistraţilor, ci şi din membri de drept sau din reprezentanţi ai societăţii civile) la Secţia pentru procurori a CSM se diminuează o garanţie pentru funcţionarea independentă a acestei structuri", consideră preşedintele.

Conform sesizării, art. I pct. 38 transferă competenţa CSM de a solicita ministrului Justiţiei exercitarea controlului asupra procurorilor de la plenul acestuia la Secţia pentru procurori.

"Prin acordarea posibilităţii ministrului Justiţiei, care este membru al Guvernului, numit şi susţinut de un partid politic, de a da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate 'pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii', (...) dar în special prin punerea procurorilor sub controlul ministrului Justiţiei, (...) fără a defini în niciun fel aceste atribuţii, se creează posibilitatea intervenirii în activitatea judiciară a procurorilor într-o manieră care să aducă atingere independenţei funcţionale a acestora", opinează şeful statului.

Totodată, mai indică el, la pct. 40 al legii se arată: "Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop".

"Sintagma 'conduită morală ireproşabilă' este neclară şi implică o apreciere subiectivă, lipsind criteriile obiective de selecţie. De asemenea, lipsa unei sancţiuni disciplinare nu este circumstanţiată în timp", se arată în sesizare.

Art. I pct. 45 introduce după articolul 88 o nouă secţiune dedicată Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. "Dată fiind competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, pentru atingerea acestor obiective (...) este necesar ca legiuitorul să creeze condiţiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public să fie funcţionale şi să poată îndeplini această misiune", mai susţine Iohannis.

Potrivit sesizării, la art. I pct. 59 din legea criticată se menţionează că Secţia pentru judecători a CSM avizează HG de stabilire a numărului maxim de posturi pentru ÎCCJ.

"Atât timp cât Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul său, are competenţa legală ca în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei să avizeze actele normative care vizează domeniul său de competenţă, reglementarea acestei competenţe pentru Secţia pentru judecători în cazul Hotărârii de Guvern care stabileşte numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu numai că dublează această competenţă, dar încalcă şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii", spune preşedintele Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)