Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în cazul dosarului ''Revoluţiei'', extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu, pentru intervalul 22 - 27 decembrie 1989, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii.

''În cauza cunoscută generic sub denumirea dosarul 'Revoluţiei', procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru intervalul 22 - 27 decembrie 1989, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, faţă de suspectul Iliescu Ion, la data săvârşirii faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive'', precizează PÎCCJ într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că Ion Iliescu, în calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), iar, mai apoi, de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.

''Autoritatea lui Iliescu Ion, pentru toată perioada de după 22 decembrie 1989 orele 16,00, rezultă din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numără reactivarea generalului (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia în funcţia de ministru al Apărării, schimbarea din funcţie a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcţii de comandă a mai multor generali'', arată Parchetul General.

Potrivit procurorilor, deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României.

Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit, fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante, menţionează PÎCCJ.

''Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate induse prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând 'duşmanului terorist'. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile. Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)'', susţin procurorii militari. AGERPRES/(AS - autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)

Citiţi şi: 

Ion Iliescu, la Parchetul General