Combaterea terorismului şi a traficului de droguri se numără printre priorităţile lui Felix Bănilă, propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, potrivit proiectului managerial publicat, miercuri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

"Pe lângă criminalitatea contra securităţii naţionale şi a celei informatice, criminalitatea organizată, cea economico-financiară, traficul de droguri şi terorismul reprezentând fenomene flagelare ce se impun a fi energic şi eficient combătute, acestea fiind de natură a leza în mod grav valori sociale importante şi chiar starea unei naţiuni, mai ales în contextul actual, în care terorismul şi traficul de droguri au devenit recrudescente inclusiv la nivel european, astfel că Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie nu poate fi nici conceput / nici asigurat în afara acţiunilor specifice şi eficiente ale unei structuri specializate în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului", se arată în documentul citat.

Felix Bănilă consideră că obiectivele pe termen mediu şi lung ale DIICOT trebuie să se armonizeze cu ceea ce Mecanismul de Cooperare şi Verificare a definit ca fiind "un act de justiţie performant şi cu respectarea unor înalte standarde de etică şi profesionalism". În consecinţă, el intenţionează să structureze direcţiile de acţiune în obiective strategice (menite a reforma şi îmbunătăţi capacitatea operaţională şi de acţiune a DIICOT prin corelarea acestora cu obiectivele stabilite în strategia de reformă a justiţiei), obiective operaţionale (care decurg din Regulamentul de organizare şi funcţionare) şi obiective specifice (care decurg din activităţile imediate ce se impun a fi realizate la nivelul DIICOT).

Printre obiectivele strategice se numără combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor, dar şi prevenirea infracţiunilor din domeniul de competenţă.

Obiectivele operaţionale permanente sunt realizarea unui stil de management participativ, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi cu respectarea principiului celerităţii procesului penal, eficientizarea activităţii de urmărire penală, asigurarea aplicării principiilor constituţionale ale legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, creşterea gradului de comunicare între structura centrală şi structurile teritoriale, realizarea unui act de urmărire penală derulat cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale şi o abordarea mai activă în ceea ce priveşte instituirea măsurilor asigurătorii.

În categoria obiectivelor operaţionale pe termen lung intră regândirea poziţiei DIICOT în cadrul Ministerului Public (inclusiv în relaţie cu alte structuri specializate), îmbunătăţirea cooperării cu alte instituţii ce au atribuţii în domeniul de competenţă materială al DIICOT şi intensificarea activităţii de pregătire profesională continuă a procurorilor.

Pe termen mediu, Felix Bănilă are în vedere consolidarea capacităţii administrative a DIICOT, propunerea de modificare a cadrului legislativ şi instituţional pentru înfiinţarea în cadrul DIICOT a propriei structuri de poliţie judiciară şi optimizarea colaborării cu ofiţerii de poliţie judiciară, iar pe termen scurt perfecţionarea activităţii de planificare managerială, eficientizarea activităţii structurilor teritoriale, creşterea gradului de transparenţă în cheltuirea fondurilor alocate instituţiei, completarea schemei de personal sau implementarea şi diseminarea standardelor CEDO în materia operaţiunilor sub acoperire.

"Plecând de la componenta de prevenţie ce incumbă Ministerului Public (...), este deosebit de important ca structura să fie implicată şi în acţiuni de prevenţie/prevenire a infracţiunilor specifice competenţei sale, spre exemplu, în acţiuni educative desfăşurate în şcoli, în colaborare cu Ministerul învăţământului, cu care MP are încheiat un protocol în acest sens, pe teme vizând consumul şi traficul ilicit de droguri, traficul de persoane. (...) În vederea eliminării eventualelor erori judiciare ce pot surveni în activitate, se impune prelucrarea de îndată a deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şt Justiţie cu impact şi de interes pentru competenţa DIICOT, chiar înainte de publicarea acestora în Monitorul Oficial", se mai arată în proiectul managerial.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis luni către CSM propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi - Daniel Horodniceanu, actualul procuror şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, care au susţinut interviurile la sfârşitul săptămânii trecute.

Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Candidaţii au întocmit un proiect managerial privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror şef al DIICOT. Ei trebuiau să depună şi cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-au desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)