Măsurile preventive trebuie limitate în timp, indiferent de faza procesuală în care se pot dispune, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că o sintagmă din Codul de procedură penală privind durata controlului judiciar contravine legii fundamentale.

"Curtea constată că măsurile preventive trebuie limitate în timp, prin reglementarea unei durate maxime pentru care se pot dispune, indiferent de faza procesuală în care acestea se pot dispune. Cu alte cuvinte, în cazul măsurilor preventive, indiferent de natura privativă sau neprivativă de libertate a acestora, legiuitorul este obligat să reglementeze durata maximă pentru care acestea se pot dispune. Mai mult, dacă legiuitorul a ales să reglementeze o durată maximă a măsurilor preventive, distinct pentru fiecare etapă procesuală, atunci acesta are obligaţia stabilirii unei durate maxime a acestora pentru fiecare fază procesuală", se arată în motivare.

Instanţa constituţională a constatat că legiuitorul nu a stabilit o durată maximă a controlului judiciar în faza apelului, în ciuda unei decizii anterioare a CCR.

"Faptul că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a reglementa durata maximă a măsurii controlului judiciar şi pentru etapa procesuală a apelului determină o nesocotire a deciziei Curţii Constituţionale nr. 712 din 4 decembrie 2014, cu consecinţa încălcării prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie. (...) Curtea constată că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală", se mai menţionează în motivare.

Plenul CCR a luat în dezbatere, pe 22 februarie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 215 indice 1 alineatul (8) din Codul de procedură penală, prevederile criticate având următorul conţinut: "În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată''.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'în primă instanţă' cuprinsă în articolului 215 indice 1 alineatul (8) din Codul de procedură penală este neconstituţională", preciza CCR într-un comunicat transmis AGERPRES.

Curtea a reţinut că, prin Decizia numărul 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 33 din 15 ianuarie 2015, a analizat, din perspectivă constituţională, lipsa termenelor şi a duratei maxime pentru care măsura preventivă a controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune pot fi dispuse, constatând că nereglementarea acestora determină încălcarea prevederilor Legii fundamentale.

Astfel, arăta sursa citată, urmare a pronunţării acestei decizii, legiuitorul a adoptat OUG 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 911 din 15 decembrie 2014, prin care a reglementat termenul şi durata maximă pentru care măsura preventivă a controlului judiciar poate fi dispusă doar pentru etapele procesuale ale urmăririi penale şi judecăţii în primă instanţă, fără însă a reglementa o durată maximă a acestei măsuri pentru etapa procesuală a apelului.

"În acest context, Curtea a constatat că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a reglementa durata maximă a măsurii controlului judiciar pentru toate etapele procesuale în care aceasta se poate dispune, ceea ce contravine prevederilor art. 20, art. 23, art. 25, art. 26, art. 39, art. 41, art. 45 şi art. 53 din Constituţie, pe de-o parte, şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia deciziile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, adică vizează cu aceleaşi efecte toate autorităţile publice şi toate subiectele individuale de drept, pe de altă parte", se mai menţiona în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)