Curtea Constituţională a României (CCR) consideră că documentele referitoare la cooperarea interinstituţională încheiate de instanţe şi parchete cu alte instituţii nu pot fi sustrase cunoştinţei publicului.

CCR a apreciat, în motivarea deciziei prin care a admis, parţial, sesizarea privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Statutului judecătorilor şi procurorilor, că prevederile cuprinse în art.I pct.9 [cu referire la art.7 alin.(9)] din lege nu contravin Constituţiei.

Articolul în cauză prevede, printre altele, că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare (...) constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".

Curtea Constituţională a reţinut că articolul, în ansamblul său, respectă Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018, deoarece elimină caracterul de interes public al informaţiilor referitoare la procedurile judiciare, atribuind acest caracter actelor administrative, acte extrajudiciare emise sau încheiate între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare.

"Prin urmare, informaţiile din procedura judiciară în sine şi care beneficiază de un regim special de protecţie nu sunt ele însele devoalate, ci actele administrative ale autorităţilor publice încheiate în legătură cu desfăşurarea procedurilor judiciare. Aceste acte, prin urmare, (...) în măsura în care sunt clasificate în momentul de faţă, vor trebui declasificate, ele nemaiputând fi sustrase cunoştinţei publicului, tocmai în ideea unei transparenţe crescânde a modului în care trebuie înfăptuită justiţia", se arată în motivare.

CCR a admis parţial, pe 19 aprilie, sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis atunci AGERPRES, plenul a luat în dezbatere două obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, una formulată de 89 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR, iar cealaltă - de Secţiile Unite ale ÎCCJ. Constatând identitatea de obiect a celor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea lor.

CCR precizează că, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că "dispoziţiile art. I pct. 7, cu referire la art. 5 alin. (1) lit.b), c) şi d); pct. 9, cu referire la art.7 alin.(7) teza a doua; pct. 29, cu referire la art. 19 alin.(2); pct. 94, cu referire la art.56; pct.135, cu referire la art.75 alin.(2) şi pct.152, cu referire la art. 96 alin. (3) şi (4) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale".

Pe de altă parte, a fost respinsă, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 57, cu referire la art. 42 indice 1 alin. (2) din legea criticată.

"A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 7, cu referire la art. 5 alin. (1) lit.a); pct.9, cu referire la art.7 alin.(1)-(7) teza întâi şi (9); pct.29, cu referire la art.19 alin.(6); pct.40, cu referire la eliminarea art.28 alin.(4); pct.42, cu referire la art.30; pct.43, cu referire la art.31 alin.(3); pct.55, cu referire la art.40 alin.(1); pct.62, cu referire la eliminarea art.461 alin.(2); pct.74, cu referire la eliminarea art.50 alin.(6); pct.78, cu referire la art.52 alin.(1); pct. 88, cu referire la art.53 alin.(1) şi la eliminarea art.53 alin.(9) şi (10); pct. 99, cu referire la art.58 alin.(12); pct.110, cu referire la art.62 alin.(3), şi pct.152, cu referire la art.96 alin.(7), alin.(8) teza întâi şi alin.(11) teza întâi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate", se mai arată în comunicatul CCR.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)