Lucrările privind amenajarea noului sediu al Sectorului Poliţiei de Frontieră (SPF) Isaccea al Gărzii de Coastă sunt realizate în proporţie de 30% şi se vor încheia anul viitor, se arată într-o adresă remisă joi AGERPRES de Garda de Coastă.

Lucrările la noul sediu al SPF Isaccea au început la finele lunii iulie a anului trecut, iar investiţia este necesară în contextul în care actualul sediu este insuficient şi nu prezintă condiţii de siguranţă lucrătorilor Gărzii de Coastă.

"Actualul sediu nu mai oferă condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor specifice Poliţiei de Frontieră şi de aceea este necesară construirea unui sediu nou unde poliţiştii de frontieră îşi vor desfăşura în siguranţă activitatea zilnică şi pentru a asigura spaţiile de parcare şi depozitare a autovehiculelor şi tehnicii specifice necesare desfăşurării activităţilor de pază şi supraveghere a frontierei de stat", se arată în adresa semnată de directorul Gărzii de Coastă, comisar şef Laurenţiu Cicu.

Până în prezent, lucrările au fost executate, potrivit sursei citate, în proporţie de 30%, iar termenul de finalizare a acestora este sfârşitul lunii februarie a anului viitor.

"Pentru protejarea vestigiilor istorice din epoca romană descoperite în urma săpăturilor se va construi o cupolă din sticlă prin care acestea se vor putea vedea", se specifică în adresa menţionată.

Potrivit acesteia, după finalizarea lucrărilor, actualul sediu al SPF va fi transferat prin hotărâre de Guvern instituţiilor statului care-l solicită, dreptul de administrare al acestuia putând de asemenea să fie transferat altor instituţii din subordinea Ministerului Afacerilor şi Interne care-l solicită.

În timpul campaniei de cercetări preventive desfăşurată în anul 2014 în imediata apropiere a cetăţii Noviodunum, specialiştii Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM) au descoperit un monument de arhitectură funerară romană care a fost jefuit în epoca medievală, monumentul fiind considerat deosebit, datorită arhitecturii.

"Este o construcţie impresionantă, pentru că are boltă, amenajată probabil prin secolul II şi folosită cel puţin până în sec IV. Are patru intrări prin care erau depuse sicriele defuncţilor, iar până acum am identificat cel puţin 10 înmormântări. Din păcate, cripta a fost jefuită. Probabil că în epoca medievală s-a petrecut asta. Acum toate scheletele sunt deranjate şi se pot observa patru cranii nefiresc poziţionate", a declarat, la vremea respectivă, responsabilul ştiinţific al campaniei de cercetare preventivă din cadrul ICEM, Florin Topoleanu.

Ridicată pe o veche aşezare getică, cetatea romană şi bizantină Noviodunum avea rol militar, strategic şi economic, dezvoltarea acestei aşezări ducând la acordarea statutului de "municipium" la finele secolului al II-lea. Noviodunum a fost sediul unor detaşamente din legiunile cantonate în Dobrogea şi principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre. Cetatea s-a dezvoltat în etape, până la cucerirea otomană din 1420, aceste etape fiind întrerupte de atacurile pecenegilor, uzilor şi cumanilor, în secolul al XI-lea, dar şi de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea.

În perimetrul cetăţii, specialiştii ICEM au descoperit de-a lungul timpului o basilică creştină, cel mai bine păstrat şi cel mai mare cuptor de ars ceramică din România, o bornă miliară (o piatră care marchează distanţa dintre două localităţi din Imperiul Roman, n.red.) datată între anii 317 şi 324, în timpul domniei comune a împăraţilor Constantin şi Licinius, precum şi vase din sticlă, ulcioare, cupe, platouri, veselă de masă, opaiţe şi monede. AGERPRES / (AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Nona Jalbă, editor online: Gabriela Badea)