Principiul autonomiei locale nu vizează concurenţa dintre legiuitor şi executiv, se arată într-o opinie separată la decizia prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, cu cinci voturi pentru şi patru împotrivă, o sesizare formulată de grupurile parlamentare ale PNL şi PMP referitoare la Legea privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş.

Opinia separată este semnată de cei patru judecători care au votat împotrivă - Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Simona-Maya Teodoroiu şi Varga Attila. Aceştia au apreciat că obiecţia de neconstituţionalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată, Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc fiind, în opinia lor, constituţională.

Semnatarii opiniei separate au constatat, cu privire la principiul autonomiei locale, că el constă, conform jurisprudenţei CCR, în dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona treburile publice în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, în condiţiile legii.

"Principiul autonomiei locale nu presupune, însă, totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale. (...) Prin urmare, se constată că principiul autonomiei locale nu vizează concurenţa dintre legiuitor şi executiv, legile adoptate fiind aplicabile pe tot cuprinsul ţării, ci presupune o distincţie în cadrul puterii executive, respectiv între competenţele autorităţilor administrative publice centrale sau locale, fără a se realiza o ruptură între acestea, ci doar o departajare de competenţe, decizia administrativă fiind, pe calea descentralizării, adusă mai aproape de comunitate", spun semnatarii opiniei separate.

Conform aceleiaşi surse, Parlamentul se află "în plenitudinea competenţei sale constituţionale de legiferare", chiar şi în situaţiile în care competenţa, potrivit legii, revine autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale.

"Dihotomia local-central, rezultată din descentralizarea competenţelor autorităţilor administraţiei publice, nu poate fi opusă însăşi legiuitorului, care, în virtutea unei obligaţii constituţionale (identitatea minorităţii naţionale), trebuie să acţioneze, având plenitudine de competenţă. Această obligaţie constituţională nu poate fi privită într-o manieră restrictivă, în sensul că a devenit terenul exclusiv al administraţiei publice locale, ci într-una funcţională, care să permită legiuitorului să vegheze şi să contribuie la respectarea, respectiv dezvoltarea sa", se mai menţionează în opinia separată.

În opinia autorilor, atunci când autorităţile administraţiei publice locale nu întreprind măsurile necesare sau acestea nu sunt suficiente sau eficiente, nimic nu împiedică legiuitorul să intervină, deoarece altfel problema minorităţii naţionale ar deveni una strict de interes local, legiuitorul derobându-se de obligaţia sa constituţională.

Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat pe 19 martie, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc, sesizare formulată de 66 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PMP.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc este neconstituţională", preciza atunci CCR.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare.

"Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii", arată CCR.

În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, CCR a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 4 alineatul (2) şi articolul 16 alineatul (1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de articolul 61 alineatul (1) din Constituţie.

Mai mult, menţionează CCR, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de articolul 120 alineatul (1) şi articolul 121 alineatul (1) şi (2) din Constituţie. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)