Bogdan Licu, adjunct al procurorului general, a declarat vineri că, de cele mai multe ori, decredibilizarea Justiţiei se face din interiorul sistemului.

"Avocatul, din păcate, este de multe ori perceput ca fiind un intermediar între judecător şi procuror, procurorul e perceput ca fiind abuziv şi corupt, judecătorul e perceput uneori ca fiind obtuz, prost pregătit profesional şi chiar lipsit de independenţă. (...) Din nefericire, de cele mai multe ori, decredibilizarea Justiţiei o facem chiar noi, din interior, atunci când închidem ochii la derapaje, când întreţinem conflicte fără nicio miză", a spus Licu, la Congresul Avocaţilor.

El a subliniat că o justiţie eficientă înseamnă magistraţi responsabili şi responsabilizaţi. Licu este de părere că nu se poate pretinde ''calitate impecabilă de la oameni copleşiţi de un număr mare de dosare, pe care trebuie să le soluţioneze într-un timp scurt''.

De asemenea, el a adăugat că o justiţie eficientă înseamnă avocaţi respectaţi.

La rândul său, preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, a arătat că în continuare se va lucra pe Coduri.

"Am lucrat la legile Justiţiei, o să lucrăm la Coduri în continuare. (...) Din nou aceeaşi nevoie de echilibru, nevoia statului de a avea instrumente pentru a se apăra, dar şi nevoia fiecăruia dintre noi de a şti că drepturile fundamentale sunt protejate. O să contăm foarte mult pe sprijinul dumneavoastră pentru a găsi acest just echilibru", a declarat preşedintele Robert Cazanciuc.

El şi-a exprimat speranţa că ideea tribunalului comercial pusă în practică anul trecut nu a fost neapărat una rea şi a făcut viaţa mai uşoară cel puţin în Bucureşti.

"Avem în dezbatere la Camera Deputaţilor Legea contenciosului, cu scoaterea unor proceduri care să ducă până la urmă la înjumătăţirea duratei", a adăugat Cazanciuc.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), Gheorghe Florea, a declarat că nu există nicio sesizare scrisă a unui avocat român care să fi anunţat UNBR de elemente privind încălcarea secretului profesional.

"Nu există nicio sesizare scrisă asumată personal de un avocat român care să fi adus la cunoştinţa organelor profesiei de la nivel central, UNBR, elemente care ţin de încălcarea secretului profesional, nici măcar fapte sau împrejurări la care avocaţii, în timpul activităţilor desfăşurate, ar fi fost puşi în situaţia de a-şi încălca secretul profesional, atât de bine apără avocatul român secretul profesional", a afirmat Florea.

El a spus că valorile fundamentale ale profesiei de avocat sunt atacate atât printr-o legislaţie agresivă, elaborată din considerente care ţin de apărarea interesului general, iar mecanismele prin care sunt protejate drepturile fundamentale - dreptul la apărare, la un proces echitabil - sunt perturbate sub presiunea unor evenimente dramatice din ce în ce mai frecvente, care schimbă fundamentul priorităţilor.

În opinia sa, ''un nou tip de justiţie se dezvoltă, una paralelă, care se desfăşoară în afara instanţelor de judecată, în care acuzarea şi apărarea conduc un război publicitar câştigat de entitatea al cărei departament de PR este mai puternică''.

Acesta a menţionat că în acest război profesia de avocat e implicit atacată.

"Avem nevoie alături de noi de avocaţi, nu pentru a ne spune ceea ce nu putem să facem, ci pentru a ne argumenta cum să facem ceea ce este nevoie să facem", a spus Andreea Ciucă, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)