Procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe cetăţeanul german Pop Zeno pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, acesta fiind acuzat că a deţinut şi vândut piese de tezaur furate din situl arheologic din Munţii Orăştiei, printre care o brăţară de aur, podoabe dacice, monede geto-dacice, monede romane şi artefacte din ceramică şi piatră.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în perioada 2005 - 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, Pop Zeno a dobândit, deţinut şi transferat prin vânzare numeroase bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, furate din situri arheologice din România.

Astfel, în cursul anului 2006, Pop Zeno a vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr. sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei - situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private.

De asemenea, acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 de monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României.

Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007 - 2013, Pop Zeno a tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi (din Europa şi Statele Unite) peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).

Conform Parchetului General, intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menţionate au fost recuperate de autorităţile judiciare şi în alte cauze penale, unele soluţionate definitiv, iar altele aflate în curs de soluţionare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti.

Parchetul precizează că brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei UNIDROIT colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare.

Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur.

Piesa reprezintă a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române (dintr-un total de 15 brăţări sustrase în perioada 2000 - 2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brăţări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate, respectiv 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, au fost repatriate şi au fost prezentate, joi, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României, instituţie în custodia căreia se află.

Artefactele indisponibilizate au fost predate organelor judiciare române pe 30 martie 2018, acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal.

Procurorii menţionează că, în cadrul operaţiunilor de asistenţă judiciară internaţională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus, în 2016, instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea lui Pop Zeno, până la concurenţa sumei de 200.000 euro.

Dosarul va fi trimis la Tribunalul Hunedoara, iar Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brăţării multispiralice din aur, precum şi cele conexe. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)