Ministerul Public declară că Raportul GRECO confirmă avertismentele sale repetate în legătură cu vulnerabilităţile care ar rezulta pentru sistemul judiciar în cazul adoptării de către Parlament a modificărilor aduse legilor Justiţiei.

"Ca urmare a solicitărilor primite din partea reprezentanţilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu Raportul GRECO, dat publicităţii în cursul zilei de astăzi, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări: Raportul Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) confirmă avertismentele repetate ale Ministerului Public în legătură cu vulnerabilităţile care ar rezulta pentru sistemul judiciar şi pentru ordinea de drept din România în cazul adoptării de către Parlament a preconizatelor modificări aduse legilor Justiţiei", se arată într-un comunicat al Parchetului General remis miercuri AGERPRES.

Grupul Statelor împotriva Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) se declară, într-un raport publicat miercuri, profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei.

GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.

Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.

''GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA) şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă'', relevă raportul citat.

De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.

Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ''Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce'', menţionează documentul citat.

În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu, amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)