Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a declarat, miercuri, că în opinia sa sunt justificate cererile de desecretizare ale protocoalelor încheiate cu serviciile secrete, pentru ca societatea să ştie că procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii.

"Concluzionând, sunt de acord să mergem mai departe, să progresăm în verificările pe care trebuie să le facem şi personal cred că este de bun augur ca societatea să ştie că procurorii nu au acţionat obscur, nu au acţionat cu metode la limita legii, de aceea parte din propunerile dumneavoastră sunt absolut justificate, cred însă că trebuie creat contextul global al analizei acestui gen de informaţii", a spus Codruţ Olaru, în cadrul şedinţei plenului CSM în care se discută despre desecretizarea protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii începând cu data de 1 ianuarie 2005.

Olaru a arătat că nu se poate discuta despre acest protocol pe care Ministerul Public l-a încheiat în 2009, fără contextul general în care funcţiona Justiţia acum 10 ani.

"Nu doar Ministerul Public a încheiat protocoale la acel moment. Şi înainte, şi ulterior, avem exemple în 2016, alte entităţi cu responsabilitate maximă din sistemul judiciar au încheiat astfel de protocoale. Nu putem pleca de la premisa de principiu că un protocol poate genera abuzuri, poate genera disfuncţionalităţi, poate genera chestiuni la limita legii. De aceea, mă raliez şi eu opiniei pe care unii colegi au exprimat-o, că analiza pe care o facem pe acest protocol să fie o analiză integrată, o analiză care să vizeze toată perspectiva acestui gen de colaborări la nivel instituţional pe întreg sistemul judiciar", a mai spus Codruţ Olaru.

El a adăugat că este adeptul faptului că opinia publică, societatea în general, trebuie să fie informată şi să cunoască temele de interes, dar în opinia sa trebuie protejate mijloacele investigative.

"E adevărat, poate şi formaţia de procuror mă face să fiu puţin mai rezervat atunci când public ne dorim să cerem desecretizarea tuturor protocoalelor. Sunt protocoale care au un caracter eminamente tehnic, de multe ori, care acoperă probleme care sunt de interes major pentru orice stat din Europa şi din lume. Nu putem să ne ducem cu desecretizarea într-o limită a extremului", a mai spus Olaru.

El a pus şi problema instituţiei care va face evaluarea consecinţelor încheierii acestor protocoale, potrivit legii aceasta fiind Inspecţia Judiciară.

"Cred că este important astăzi să stabilim entitatea care va face acea evaluare. De principiu ştim cu toţii că Inspecţia Judiciară este cea care trebuie să realizeze tot ceea ce înseamnă verificări prealabile afectării independenţei. Trebuie în schimb să recunoaştem cu toţii dacă pe acest segment, IJ, care are un protocol încheiat ulterior celui din 2009 pe care îl analizăm astăzi, este în măsură să realizeze o astfel de evaluare. Dacă vrem să facem o evaluare serioasă, asumată, instituţională, cred că CSM-ul trebuie să şi-o asume, la nivel direct, un aparat propriu la nivelul membrilor care suntem astăzi prezenţi", a afirmat Olaru.

Mai mulţi membri ai CSM, printre care şi Victor Alistar, membru din partea societăţii civile, au cerut declasificarea protocoalelor.

"Deşi suntem CSM, nu avem dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care cred că e necesar să se solicite desecretizarea acelor protocoale încheiate de autorităţile din sistemul judiciar, pentru a face o analiză în plenul Consiliului. E o chestiune de procedură", a spus Alistar.

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru al CSM, a cerut şi ea desecretizarea protocoalelor, dar a adăugat că sunt foarte multe lucruri de lămurit, de aceea ar trebui ca discuţiile să fie amânate.

"Sunt de acord cu colegul Alistar. Deşi sunt membru al CSM, nu m-am uitat pe protocoale şi nu m-aş uita pe unul, dacă nu e declasificat, odată pentru că nu am certificat ORNISS şi pentru că refuz să semnez declaraţie de confidenţialitate. Ce nu vede societatea nu vreau să văd nici eu. Avem un protocol deja clasificat şi a mers în spaţiul public. (...) Cred că sunt foarte multe lucruri de lămurit, este clar că trebuie să facem un pas înainte şi solicit amânarea discuţiilor", a mai spus Gabriela Baltag.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut amânarea discuţiilor pe motiv că nu poate participa la discuţii. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)