Procesul de validare sau invalidare a mandatelor consilierilor locali nu reprezintă o situaţie excepţională care să permită intervenţia prefectului, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

"Articolul 30 din Legea nr. 215/2001 reglementează rolul prefectului cu privire la constituirea consiliilor locale, iar din arhitectura dispoziţiilor legale citate Curtea observă că prefectul acţionează doar într-o situaţie de blocaj care apare ca fiind o situaţie excepţională ce poate justifica intervenţia acestuia. Numai în aceste condiţii apare o împărţire a competenţelor între consiliul local şi prefect. Or, procesul de validare/invalidare a mandatelor după constituirea consiliului local ţine de funcţionarea firească, democratică a unei autorităţi locale alese, nefiind vorba de o situaţie excepţională care să permită intervenţia prefectului", se arată în motivare.

În opinia CCR, soluţia legislativă ar trebui să pornească de la delimitarea competenţelor celor două categorii de autorităţi cu un statut constituţional diferit: pe de o parte, autoritatea locală, aleasă, ca expresie a autonomiei locale, iar pe de altă parte prefectul, ca reprezentant al Guvernului, deci al unei autorităţi centrale.

"Cu alte cuvinte, normativizarea mecanismului care ar implica prefectul în operaţiunea de validare a mandatelor consilierilor locali ar putea fi realizată numai în situaţiile în care se constată intervenirea unei situaţii de blocaj, indiferent de sursa sa. Autonomia locală nu trebuie golită de conţinut, ea fiind prevăzută de Constituţie ca un mijloc util pentru o mai bună administrare a treburilor locale, noţiune care cuprinde şi ipoteza validării mandatelor unor noi consilieri locali", se mai menţionează în motivare.

Curtea Constituţională a fost sesizată, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, obiecţie formulată de preşedintele României. În urma deliberărilor, CCR a admis pe 7 februarie, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată, constatând că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale.

"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale articolului 120 alineatul (1) privind principiul autonomiei locale, ale articolului 121 alineatul (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, ale articolului 123 alineatele (2) şi (4) privind prefectul, precum şi cele ale articolului 1 alineatul (5) în componentele sale privind calitatea legii şi principiul securităţii juridice", se precizează în comunicat.

CCR mai arată că a constatat că acele competenţe ale prefectului prevăzute de articolul unic punctul 1 din legea criticată şi care permit validarea/ invalidarea consilierilor locali prin ordin al prefectului fără a exista o circumstanţiere a situaţiilor care pot apărea, printre care cele de natură să conducă la un blocaj instituţional, nu sunt compatibile cu prevederile Constituţiei.

De asemenea, Curtea a mai constatat că prevederile din articolul unic 2 şi 3 din legea criticată sunt de natură să încalce dispoziţiile articolului 1 alineatul 5 în componentele sale privind calitatea legii, precum şi principiul securităţii juridice, aceste dispoziţii fiind chiar în antinomie cu prevederile art. unic pct. 1 din aceeaşi lege.

Preşedintele Klaus Iohannis a contestat la CCR, pe 11 ianuarie, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care instituie o nouă procedură referitoare la validarea mandatelor de consilier local.

"Legea menţionată stabileşte noi reguli în ceea ce priveşte cvorumul şedinţelor consiliului local sau ale consiliului judeţean, după caz, în cadrul cărora se propune validarea sau invalidarea unuia sau a unor consilieri locali/ consilieri judeţeni noi. Considerăm că această lege cuprinde reglementări neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor şi principiilor constituţionale şi încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) şi art. 123 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie", se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Conform sesizării, "dispoziţiile nou introduse în legea dedusă controlului de constituţionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/ invalidarea mandatelor consilierilor locali în funcţie de momentul la care se realizează respectiva validare/ invalidare", ceea ce ar conduce la inducerea de "incertitudine şi incoerenţă în sistemul normativ relevant pentru administraţia publică locală" şi la crearea premiselor "unei inegalităţi de tratament juridic între consilierii locali".AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)