Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a cerut marţi suplimentarea ordinii de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu teme precum Arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele conspirative şi protocoalele încheiate cu SRI, "pentru a fi lămurite" aceste aspecte.

"Este vorba de patru teme: arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele de conspiraţie, protocoalele încheiate cu SRI şi DNA. Eu cred că este cazul, deşi le-am mai discutat mai mult sau mai puţin superficial în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, să ne îndeplinim atributele şi rolul de garant al independenţei Justiţiei şi să lămurim o dată pentru totdeauna aceste patru aspecte", a precizat Cristina Tarcea.

Ea a susţinut că este cazul ca CSM să solicite Ministerului Justiţiei date privind modul de organizare şi de funcţionare a comisiei parlamentare de anchetă privind Arhiva SIPA.

"SIPA este un subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această comisie a acţionat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin HG. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu, a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară privind arhiva SIPA, de a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret", a spus preşedintele ÎCCJ.

În legătură cu subiectul "ofiţerilor acoperiţi", Cristina Tarcea a arătat că CSM ar trebui să solicite CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la colaborarea cu serviciile secrete.

"Tema ofiţerilor acoperiţi. (...) Cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din Legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea acestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani. Din păcate, nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred că ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete", a explicat Tarcea.

Despre întâlnirile din casele conspirative cu implicarea magistraţilor, şefa Înaltei Curţi a spus că CSM ar trebui să ceară desecretizarea acestor informaţii, dacă ele există, de la Comisia parlamentară de control al activităţii SRI pentru a dispune în consecinţă.

"Din punctul meu de vedere, există posibilităţi ca noi să rezolvăm. Există constituite în Parlament comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI, în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magistraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt reale, urmează să luăm măsurile care se impun, sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei", a declarat Cristina Tarcea.

În ceea ce priveşte protocoalele de colaborare dintre instituţii din justiţie şi servicii, Tarcea a explicat că pe ea o interesează în special dacă aceste protocoale există, de către cine au fost încheiate şi data la care au fost încheiate.

"În afară de aceste informaţii pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri şi membri ai corpului magistraţilor, există şi instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă. Pe mine, la această oră, nu mă interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat şi le-au semnat şi dacă au fost sau nu înnoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi pot rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea", a mai precizat preşedintele Instanţei supreme.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a replicat că protocolul încheiat între structurile de Parchet şi SRI a fost înregistrat la informaţii clasificate, dar nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru.

"Există protocoale, noi tot timpul am lucrat cu toate instituţiile, cu nişte protocoale, care sunt nişte proceduri tehnice de lucru cu instituţiile respective. Având în vedere că este vorba despre informaţii clasificate în fluxul de informaţii dintre instituţiile de informaţii şi Ministerul Public, protocolul a fost înregistrat la informaţii clasificate. Dar ele nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru care reglementează cine, unde se prezintă cu informaţiile clasificate, cui i le predă şi se mai reglementa acel procedeu probator de supraveghere tehnică atunci când SRI avea competenţa să îl pună în aplicare, cu precizarea că acea procedură de lucru, parţial, este în vigoare cu referire la infracţiunea securitatea naţională", a menţionat Lazăr.

El a adăugat că în privinţa desecretizării protocolului trebuie "cântărit" între binele public, securitatea naţională şi interesul public.

"Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bună sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură, fiindcă noi trebuie să cântărim între binele public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei, şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze. Pentru noi, orice acţiune trebuie făcută în temeiul legii. În acest moment, este în curs de a se efectua o analiză: care este temeiul legal de desecretizare şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute publice în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională", a conchis Augustin Lazăr.  AGERPRES/(A - autor: Mihai Stoica, editori: Claudia Stănescu, Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)