Curtea Constituţională a României a admis parţial, marţi, sesizările formulate de PNL şi USR cu privire la modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, au fost analizate două sesizări referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 98/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, una formulată de 56 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, iar cealaltă de grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România.

"Constatând identitatea de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor", se precizează în comunicat.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 1 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 98/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale. Tot cu unanimitate de voturi a fost respinsă, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate privind dispoziţiile articolului unic pct. 2, constatând că acesta, precum şi hotărârea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În ceea ce priveşte dispoziţiile articolului unic pct. 1 al hotărârii, potrivit căruia membrii comisiei permanente pot respinge o singură dată, motivat, propunerea grupului parlamentar căruia i-a revenit funcţia, situaţie în care grupul parlamentar respectiv nominalizează o altă persoană, CCR a statuat că, odată agreate numărul membrilor biroului Comisiei permanente şi împărţirea funcţiilor potrivit algoritmului politic, revine fiecărui grup parlamentar, reprezentat prin liderul său, îndreptăţirea de a propune pe funcţia dată pe orice membru al său care face parte din comisia respectivă.

"Nici liderii grupurilor parlamentare şi nici Comisia permanentă nu pot cenzura, în niciun fel, decizia liderului altui grup parlamentar. Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că orice fel de control instituit asupra opţiunii de oportunitate politică venită din partea unui grup parlamentar în privinţa componenţei nominale a comisiei permanente sau a biroului acestuia încalcă opţiunea politică a grupurilor parlamentare legal constituite şi afectează ideea de configuraţie politică a comisiilor parlamentare", se arată în comunicat.

Referitor la dispoziţiile articolului unic pct. 2 al hotărârii, CCR a reţinut că titularii dreptului de iniţiativă legislativă au posibilitatea de a depune amendamente, iar toate amendamentele sunt dezbătute şi votate la nivelul comisiei.

"Pentru a nu se bloca activitatea plenului Camerei Deputaţilor, aceasta, fără a pune în discuţie art. 74 alin. (1) din Constituţie, are competenţa de a reglementa o procedură de lucru în vederea raţionalizării procedurilor parlamentare şi bunei administrări a acestora. Principiul 'opoziţia se exprimă, majoritatea decide' nu înseamnă că se aplică în lipsa unui cadru regulamentar, ci, din contră, acest principiu îşi găseşte forma şi expresia în cadrul regulamentar; absolutizarea uneia sau a alteia dintre cele două componente ale sale dă naştere unui dezechilibru între opoziţie şi majoritate, drept pentru care Camera Parlamentului trebuie să găsească o formă adecvată de punere în aplicare a acestui principiu", precizează CCR.

Cu privire la criticile punctuale de neconstituţionalitate aduse aceluiaşi punct, din perspectiva respectării cerinţelor de calitate a actelor normative, instanţa constituţională a constatat că previzibilitatea unui act normativ depinde într-o mare măsură de conţinutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi.

"Or, o normă juridică, precum cea de faţă, care conţine prescripţii normative referitoare la adoptarea legii în procedură de urgenţă, domeniu ce se subsumează dreptului parlamentar şi care se adresează numai deputaţilor, poate fi înţeleasă şi aplicată de către destinatarii acesteia. Astfel, Curtea a apreciat că, dată fiind calitatea destinatorilor normei şi natura acesteia, ea respectă art. 1 alin. (5) din Constituţie", se menţionează în comunicatul CCR.

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie, urmând a fi comunicată Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)