Judecătorii Daniel Morar şi Ştefan Minea arată, într-o opinie separată la motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a respins obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la modificările aduse Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice, că actul normativ nu va produce niciodată efecte juridice, întrucât termenul interdicţiilor pe care le ridica a expirat înainte de intrarea în vigoare.

Obiecţia de neconstituţionalitate a vizat dispoziţiile legii care prevăd că "interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 - 2013, (...) pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept".

"Constatăm că, dată fiind sfera de incidenţă temporală a legii supuse controlului de constituţionalitate, odată intrată în vigoare, aceasta nu va produce niciun efect juridic. Potrivit dispoziţiilor art. 251, introduse prin legea criticată, măsura de clemenţă se aplică interdicţiilor aplicate (...) pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 (...). Legea nr. 219/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 8 iulie 2013 şi a intrat în vigoare, potrivit art.78 din Constituţie, la trei zile de la data publicării (...). Aşadar, conflictul de interese despre care face vorbire legea supusă controlului de constituţionalitate trebuie să fi fost constatat, iar interdicţia aplicată, până la data de 12 iulie 2013, printr-un raport de evaluare definitiv sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă de confirmare a raportului, de la data rămânerii definitive a acestor acte începând să curgă termenul de 3 ani în care operează interdicţia de a ocupa o funcţie publică", se arată în documentul publicat, miercuri, în Monitorul Oficial.

În opinia semnatarilor opiniei separate, întrucât starea de conflict de interese trebuie să fi fost constatată până cel târziu la data de 12 iulie 2013, interdicţia prevăzută de lege operează până cel târziu pe 12 iulie 2016.

"Or, în condiţiile în care legea supusă controlului va intra în vigoare în cursul anului 2018, este evident că aceasta nu va produce niciun efect asupra interdicţiilor prevăzute în ipoteza normei, întrucât termenul de trei ani al interdicţiilor a expirat, astfel că acestea au încetat de drept cel mai târziu la data de 12 iulie 2016. Având în vedere această împrejurare, nu putem decât să constatăm că actul normativ adoptat de Parlament şi validat de Curtea Constituţională nu va produce niciodată efecte juridice, astfel că acesta încalcă şi prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie", se mai menţionează în opinia separată.

Curtea Constituţională a respins pe 1 februarie, cu majoritate de voturi, obiecţia formulată în cadrul controlului anterior promulgării cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

"În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal din 1969 sau art. 301 din noul Cod penal, după caz", preciza CCR.

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale ANI în domeniul conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică. Analizând parcursul legislativ al actului normativ, s-a constatat că a fost adoptat ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat.

"Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art. 117 alin. (3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr. 144/2007, cât şi Legea nr. 176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare", menţiona CCR.

CCR a mai constatat că încetarea de drept a interdicţiei de a mai ocupa o funcţie publică aplicată deputatului sau senatorului pe o perioadă de trei ani nu anulează interdicţia, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor.

"Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute. Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii ale căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii", argumentează instanţa constituţională.

CCR a mai reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese "privit ca ilicit administrativ". AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)