Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că anul 2017 a fost unul "mai sensibil, mai complicat", însă a precizat că nu "dramatizează".

"Anul 2017 a fost un an mai sensibil, mai complicat am putea numi. Eu nu aş dramatiza în sensul că a fost un an greu, când mă uit în sală şi văd magistraţii - procurori ai Ministerului Public, care au ajuns la maturitate profesională şi care acum trebuie să îşi demonstreze capacitatea de a gestiona probleme adevărate. Că atunci când lucrurile sunt aşezate, este uşor să navighezi pe oceanul liniştit. Dar atunci când sunt valuri, ne putem da măsura profesionalismului pe care îl avem şi a convingerii pe care o avem, să muncim, să luptăm pentru valorile noastre", a afirmat procurorul general al României.

Potrivit acestuia, "corupţia rămâne în continuare un fenomen mai actual ca oricând".

"Corupţia nu este în niciun caz un brevet românesc, cum vor să sugereze anumiţi comentatori. Corupţia este un fenomen internaţional, care a generat efortul comun al statelor când au realizat Convenţia de la Merinda, atunci când au hotărât că trebuie incriminate prin nişte texte de lege clare anumite fapte ale unor funcţionari publici, demnitari în principal, care sunt dăunătoare pentru societate. Spre onoarea ei, România, care a semnat această convenţie, a reuşit cu un an înainte să îşi realizeze anticorpii - structura specializată a Ministerului Public pe care o cunoaştem cu toţii şi care se numeşte Direcţia Naţională Anticorupţie", a punctat Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a menţionat că, în rapoartele întocmite de experţi europeni, DNA a fost evaluată ca fiind între primele cinci structuri europene pentru schimb de bune practici.

"Eu nu aş vrea să exagerez cu nimic şi nu aş vrea să spun de la mine anumite valori care să fie interpretate ca subiective, fiind în funcţia de procuror general al Ministerului Public, dar vreau să vă spun că în rapoartele care au fost întocmite de experţi europeni, până în prezent, în activitatea desfăşurată, DNA a fost evaluată ca fiind între primele cinci structuri europene care sunt recomandabile pentru schimb de bune practici. Este o formulare absolut decentă, fără a exagera în legătură cu activitatea unei structuri a Ministerului Public. Analizând volumul de activitate al DNA pentru anul 2017 observăm - foarte pe scurt - că au fost înregistrate 11.234 dosare de soluţionat, în raport cu 12.353 din anul 2016, în condiţiile unei scheme incomplet ocupate cu procurori, respectiv circa 10% din schema DNA nu este ocupată", a explicat Lazăr.

El a precizat că a fost înregistrată o scădere de 9% a dosarelor de soluţionat, însă acest lucru se încadrează într-un "trend rezonabil" al Ministerului Public.

"Volumul total al Ministerului Public, pe anul trecut, a înregistrat o scădere de 1,4%, ceea ce ne arată o tendinţă sănătoasă de scădere, în ultimii ani, a unui volum de activitate care părea că nu se mai opreşte în creştere. Timp de vreo opt ani, volumul de activitate a crescut mereu, iar apoi am observat că el începe să scadă, ceea ce înseamnă că în sfârşit activitatea preventivă, prevenţia generală care rezultă din activitatea investigativă a structurilor Ministerului Public şi apoi din procesul de înfăptuire a justiţiei începe să îşi facă efectul, nu? Prevenţia generală este scopul, până la urmă, al aplicării politicii penale şi al aplicării pedepselor. Este pozitiv că scade uşor volumul. Privind numărul dosarelor soluţionate, vedem că sunt soluţionate, în cursul anului trecut, 3.893 dosare, faţă de 3.341 cauze soluţionate în 2016. Dacă ne uităm comparativ la sistemul Ministerului Public în integralitatea sa, observăm că au fost soluţionate circa o jumătate de milion de dosare. Este enorm! 533.040 de cauze, faţă de 569.673 în 2016, o mică scădere, de circa 6%, pe care am interpretat-o noi ca fiind generată de schimbarea de generaţii în Poliţia Judiciară, fiindcă am observat că acolo se regăseşte acest volum de activitate uşor mai redus. Schimbarea de generaţii sau chiar lipsa unor ofiţeri de Poliţie Judiciară în scheme s-a soldat cu această uşoară scădere a numărului de dosare", a mai spus Lazăr.

Procurorul general al României a subliniat că majoritatea inculpaţilor au calitate de demnitari: miniştri, senatori, deputaţi, înalţi funcţionari publici, primari de municipii şi oraşe.

"Nu aş vrea să dau eu cifre, cifrele le găsiţi în statistică, dar vreau să spun că DNA îşi face datoria în conformitate cu competenţele sale. Alţi şase inculpaţi au calitatea de magistrat: trei judecători şi trei procurori. Se insinuează în public că magistraţii nu răspund. Rămâne ca dumneavoastră să evaluaţi, pentru că eu poate că sunt subiectiv dacă spun că şi magistraţii răspund chiar şi penal. Sau poate vor să răspundă anumiţi magistraţi, că eu n-am înţeles foarte bine discursul public, anumiţi magistraţi care au dat anumite soluţii şi cineva simte o anumită frustrare. Nu ştiu, dar important este că, după cum se vede, magistraţii răspund inclusiv penal şi au răspuns întotdeauna. Magistraţii se simt în siguranţă cât timp sunt în perimetrul dispoziţiilor legale şi atunci nu avem nicio temere de niciun fel de problemă", a mai spus procurorul general.

Lazăr a explicat că, în cazul dosarelor instrumentate de DNA, 93 dintre inculpaţi, respectiv 9,32% din total, şi-au recunoscut vinovăţia şi au întocmit cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei. "Faptul că îşi exprimă regretul este o modalitate educativă de a se exprima. Prin urmare, cooperarea lui pentru propria reeducare este trendul nou al unei justiţii restaurative moderne", a adăugat Augustin Lazăr. AGERPRES/(A - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)