Reprezentanţii societăţii civile aleşi membri în Consiliul Superior al Magistraturii au luat act cu îngrijorare de lipsa de reacţie a autorităţilor abilitate faţă de dezvăluirile din mass-media privind actele de corupere gravă a funcţiilor şi atribuţiilor judiciare referitor la cazul proceselor trucate, se arată într-un comunicat remis marţi de Romeu Chelariu şi Victor Alistar.

"Dezvăluirile mass-media privind prezentarea de probe falsificate de către magistraţii procurori şi admiterea lor de magistraţii judecători fără o cercetare judicioasă în baza principiului nemijlocirii şi fără respectarea principiului loialităţii probelor, conturează cea mai gravă afectare a statului de drept şi a obligaţiilor constituţionale ale magistraţilor, cu afectarea gravă a independenţei sistemului judiciar în ansamblul său", afirmă semnatarii comunicatului.

Potrivit acestora, independenţa justiţiei "nu reprezintă un beneficiu personal de carieră al judecătorului, ci o garanţie a justiţiabilului că se află în faţa unei instanţe imparţiale şi independente şi că este supus unor proceduri judiciare, cu toate garanţiile statului de drept, organizat în cadrul democraţiei constituţionale", iar "orice stare de lucruri contrară acestei finalităţi a actului de justiţie reprezintă destructurarea sistemului de justiţie".

Reprezentanţii societăţii civile solicită, pentru a fi garantată independenţa justiţiei, Inspecţiei Judiciare "să se concerteze instituţional în limita competenţelor legale ce îi revin" asupra următoarelor priorităţi: urgentarea definirii obiectivelor tematice pentru controalele de fond, care să abordeze în mod obligatoriu respectarea obligaţiilor legale privind administrarea şi evaluarea probelor, situaţia sesizărilor şi a plângerilor lăsate în nelucrare privind abaterile din justiţie; realizarea de urgenţă a unei diagnoze prind vulnerabilitatea de corupere a atribuţiilor judiciare prin colectarea de date de la instanţe şi parchete şi prin chestionarea părţilor interesate (avocaţi, experţi, justiţiabili, alte categorii relevante).

De asemenea, ei solicită ministrului Justiţiei să îşi aducă la îndeplinire "atribuţiile din matca sa constituţională" privind exercitarea autorităţii faţă de structura Ministerului Public în legătură cu apărarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, garantate constituţional, organizarea şi desfăşurarea legală a activităţii.

"Ministrul justiţiei are obligaţia de a soluţiona pe fond toate aceste disfuncţii şi de a rezolva acest scandal de proporţii, nu doar să îl închidă prin revocări. Problemele de sistem nu se rezolvă doar prin răspunderea unor persoane vinovate managerial direct, ci şi prin eliminarea surselor problemelor şi a complicităţilor profesionale. Toleranţa la corupţia judiciară trebuie să fie zero, pentru eradicarea acestui fenomen fiind necesare atât răspunderi şi răspunsuri personale, cât şi modificări sistemice de ansamblu", sunt de părere semnatarii.

Ei solicită şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "să îşi asume răspunderea pentru starea de fapt, dat fiind că procurorii îşi exercită activitatea conform principiului controlului şi subordonării ierarhice".

"De asemenea procurorul general trebuie să prezinte public situaţia plângerilor depuse privind activitatea procurorilor, stadiul dosarelor şi să precizeze care sunt motivele pentru care acestea au rămas în nelucrare, să precizeze public de câte ori a solicitat verificarea stadiului acestor dosare, pentru a evita riscul muşamalizărilor colegiale. Pentru a evita posibilitatea de prejudiciere a probelor solicităm de urgenţă dispunerea măsurilor de continuare a urmăririi penale in personam pentru magistraţii implicaţi în trucarea anchetelor penale, conservarea probelor şi iniţierea măsurilor preventive cu privire la făptuitori", se arată în comunicat.

Romeu Chelariu şi Victor Alistar sunt de părere că "cea mai grea lovitură dată independenţei justiţiei ar fi muşamalizarea acestui caz de gravă corupere a atribuţiilor judiciare, precum şi lipsa unor măsuri de corecţii de sistem, acest caz nefiind singular în justiţia română" şi solicită tuturor autorităţilor "să dea dovadă de respect faţă de cetăţeni şi faţă de rolul instituţiilor pe care le conduc".

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a anunţat, marţi, că procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică efectuează cercetări într-o cauză constituită în urma unei plângeri formulate după difuzarea înregistrărilor de la DNA Ploieşti.

"Secţia de urmărire penală şi criminalistică efectuează cercetări într-o cauză penală constituită ca urmare a înregistrării unei plângeri penale şi care vizează aspectele prezentate de către mass-media. Totodată, Inspecţia Judiciară - din oficiu şi la solicitarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii - efectuează verificări prealabile pentru a stabili dacă există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare cu privire la aceleaşi aspecte", se precizează într-un comunicat al PÎCCJ transmis AGERPRES.

Conform aceleiaşi surse, precizările vin în urma solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu relatările referitoare la o serie de aspecte vizând activitatea unor procurori din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA.

Postul de televiziune Antena 3 a prezentat, pe 11 februarie, mai multe înregistrări audio în care erau redate presupuse discuţii ale procurorului-şef al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea, cu fostul deputat Vlad Cosma, trimis în judecată într-un dosar de corupţie, referitoare la falsificarea unor probe din dosare. AGERPRES / (AS - autor: Antonia Niţă, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)