Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) urmează să analizeze, marţi, sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi PNL cu privire la modificările aduse Legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii numărul 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de 52 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.

"Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie", se precizează în sesizare.

Obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru funcţionarea CSM a fost depusă de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a decis să amâne discuţiile asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate pentru modificarea şi completarea legii privind organizarea şi funcţionarea CSM.

"În ceea ce priveşte legea cu CSM, am amânat pentru 13 februarie neavând condiţii obiective pentru a desăvârşi analiza şi soluţia şi în această lege", anunţa preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.

El a explicat că a fost foarte mult de lucru, pentru legea discutată existând concluzii de 75 de pagini, ca urmare nu a mai existat timpul necesar pentru a finaliza ordinea de zi.

În aceaşi zi, CCR constata că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis la acea dată AGERPRES, plenul CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.I pct.77 (cu referire la art. 52 alin.(3)), pct.108 (cu referire la art.62 alin.(12) şi (13)) şi pct.112 )(cu referire la art.623) din acelaşi act normativ.

Pe de altă parte, Plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei", sunt neconstituţionale.

Pe 23 ianuarie, Curtea adopta cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate", se preciza într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)