Delegarea unei atribuţii exclusive a legiuitorului către un membru al Guvernului încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a unui alineat din Legea 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, potrivit căruia "comisia pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate, precum şi condiţiile şi modalităţile de desfăşurare a concursului se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Externe".

"Curtea reţine că prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului sunt încălcate şi prevederile art.1 alin.(4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi art.1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea precisă a executării raporturilor de serviciu. Astfel, emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp", se precizează în motivarea publicată, luni, pe site-ul CCR.

Curtea a constatat că prevederile ordinului ministrului de resort nu au un caracter tehnico-organizatoric, ele stabilind condiţii de fond privind organizarea concursului, cu consecinţe directe asupra carierei membrilor corpului diplomatic.

"Prin urmare, întrucât aceste aspecte vizează elemente esenţiale ale raporturilor de serviciu, care se referă în mod intrinsec la statutul juridic al acestei categorii profesionale, ele nu pot fi reglementate decât prin lege organică, potrivit art.73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Cu toate acestea, prin dispoziţiile de lege criticate, reglementarea este dată în competenţa ministrului Afacerilor Externe care, printr-un act administrativ cu o putere juridică inferioară legii, este abilitat să reglementeze procedura şi condiţiile în care pot fi modificate raporturile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României", se mai arată în motivare.

Plenul CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate pe 14 decembrie 2017, cu majoritate de voturi, constatând că dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României sunt neconstituţionale.

"În argumentarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că aspectele care cad sub incidenţa normei criticate vizează elemente esenţiale ale raporturilor de serviciu, care se referă în mod intrinsec la statutul juridic al membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, astfel încât nu pot fi reglementate decât prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Or, prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului, sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii", preciza CCR.

AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)