Numărul intervenţiilor SMURD a scăzut pentru prima dată în ultimii 10 ani din cauza defecţiunilor autospecialelor, a declarat joi secretarul de stat în MAI Raed Arafat, cu ocazia bilanţului pe anul 2017 al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti.

"Pe partea ambulanţelor din dotare, trebuie să menţionez că situaţia este extrem de gravă pe plan naţional. Nu vorbesc numai de SMURD, vorbesc şi de serviciile de ambulanţă - gândiţi-vă că avem un număr mare de ambulanţe care circulă pe drumuri, care au peste 700.000 de km la bord. Defecţiunile repetate şi ale aparatelor sunt una dintre problemele ce au cauzat scăderea numărului intervenţiilor pentru prima dată din 2007 a SMURD-ului, la care se adaugă şi alte cauze", a spus Arafat, la evaluarea activităţii ISUMB.

El a apreciat eforturile depuse de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în ceea ce priveşte dotarea, astfel încât procedurile de achiziţie să se deruleze în perioada cea mai scurtă, însă totuşi mai apar contestaţii.

"În perioada 2015 - 2017 am cheltuit peste 90 de milioane de euro din fonduri europene şi, pe lângă acele 600 de milioane de euro care sunt împărţite 170 pe aviaţie, 45 pe conceptul naval şi diferenţa, pe partea terestră, mai există şi un proiect de 80 de milioane în cadrul IGSU, din care 40 de milioane sunt alocaţi ca fonduri pentru centrele de pregătire a personalului", a mai spus Arafat.

Coordonatorul SMURD Bucureşti, dr. Bogdan Opriţa, a precizat că 68% din tehnica de intervenţie are peste 100.000 de km, iar 12% - peste 200.000 km.

"Asta ne-a făcut să avem în intervenţie pe Bucureşti (...) am avut zile în care am avut şi 16 maşini de prim-ajutor în intervenţie. Asta s-a reflectat asupra timpului de răspuns. Dacă în mediul urban aveam un timp de sub nouă minute - 8:52, 8:16, anul acesta am depăşit nouă minute, timpul de răspuns la autospecialele SMURD este de 9 minute şi 9 secunde. Celelalte autospeciale îşi menţin timpul de răspuns: 8:52. De asemenea, durata intervenţiilor SMURD-ului a crescut - adică a timpului în care maşina pleacă din unitate până când este din nou disponibilă - a ajuns la aproape o oră", a afirmat Opriţa.

El a arătat că există mai multe cauze pentru această creştere - timpul de răspuns, faptul că maşinile sunt trimise la limita raionului de intervenţie sau sunt trimise în alte raioane, unde există solicitări de sprijin din partea colegilor, iar unităţile de primiri urgenţe din municipiul Bucureşti sunt supraaglomerate şi reţin un timp destul de mare echipajele de intervenţie.

În opinia sa, aceste elemente au o repercusiune majoră asupra numărului de intervenţii.

"Dacă anul trecut am realizat 67.000 de intervenţii, în anul 2016 au fost 78.000 de intervenţii. Scăderea de 13% nu se datorează numai faptului că maşinile sunt extraordinar de vechi, că se strică în mod frecvent şi că avem un număr foarte mic - factorii sunt mult mai mulţi. Ştiţi foarte bine numărul de puncte de lucru şi de unde ieşim la intervenţie, cunoaştem cu toţii dinamica de dezvoltare a municipiului Bucureşti, dar şi a judeţului Ilfov. Cred că mai multe staţii de pompieri, cu sprijinul autorităţilor locale, şi staţii pentru servicii de ambulanţă pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov poate că ar rezolva această situaţie", consideră Opriţa. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)