Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, marţi, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Plenul CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.I pct.77 (cu referire la art.52 alin.(3)), pct.108 (cu referire la art.62 alin.(12) şi (13)) şi pct.112 )(cu referire la art.623) din acelaşi act normativ.

Pe de altă parte, Plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei", sunt neconstituţionale.

În comunicat se precizează că mai multe decizii, printre care şi cea privind constituţionalitatea legii în ansamblul său, au fost luate cu majoritate de voturi, în cazul altor texte fiind înregistrată unanimitate de voturi.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat, după încheierea şedinţei de marţi, că au fost admise obiecţii care vizau mai ales răspunderea magistraţilor.

"Am reuşit să ne pronunţăm cu privire la legea privind statutul magistraţilor şi procurorilor. (...) Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte care vor fi precizate în comunicate şi care se referă la nemotivarea mai ales a criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii. (...) Unele dintre aceste critici care vizau mai ales răspunderea magistraţilor au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credinţe şi a gravei neglijenţe. Celelalte texte pentru care am admis obiecţia de neconstituţionalitate sunt prevăzute în comunicate. Pentru o altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile", a precizat şeful CCR.

Întrebat dacă au fost respinse sau admise criticile PNL privind competenţa preşedintelui de numire a procurorilor, Valer Dorneanu a precizat: "După cum v-am spus, unele din acestea au fost respinse ca nemotivate, iar altele au fost admise şi ele privesc practic mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României. (...) Cu privire la preşedinte veţi găsi acolo în ce situaţii s-a respins. În multe situaţii s-a admis pentru că nu au fost corelate soluţiile între precizările care există cu privire la aceste lucru în atribuţiile CSM-ului şi în restul prevederilor legale". AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)