Procesul "Matriţei dacice", în care o femeie solicită o recompensă de 500.000 de lei pentru că ar fi descoperit întâmplător o matriţă dacică în cetatea Sarmizegetusa Regia, a continuat luni la Tribunalul Hunedoara, administratorul sitului, audiat ca martor, afirmând că piesa nu ar fi fost găsită de reclamantă şi că el este cel care a observat şi extras obiectul din locul în care se afla.

Administratorul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky, a declarat că el a fost prima persoană care, în iunie 2013, a observat şi a pus mâna pe matriţa veche de 2.000 de ani, obiectul aflându-se la rădăcina unui copac doborât de vânt în cetatea dacică.

Martorul a contrazis-o astfel pe reclamanta din acest dosar, care susţine că ea ar fi prima persoană care găsit piesa, motiv pentru care şi solicită o recompensă de 500.000 de lei din partea Statului Român şi a Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara.

În depoziţia sa, administratorul sitului a relatat judecătorului că a descoperit matriţa dacică în 23 iunie 2013, după ce a fost anunţat că, din cauza unei furtuni, mai mulţi copaci s-au prăbuşit în cursul nopţii în perimetrul sitului arheologic.

El a spus că a urcat în cetatea dacică împreună cu mai multe persoane şi că în apropierea unui drum de servitute a văzut doi arbori doborâţi de vânt. Între rădăcinile unuia dintre copaci a putut distinge o parte din matriţa dacică.

"Am intrat primul în groapa produsă prin dezrădăcinarea copacului, am pus mâna pe obiectul respectiv, am dat pământul la o parte şi au apărut alte trei feţe ale matriţei", a afirmat martorul.

După ce a scos matriţa dintre rădăcini, ajutat de doi bărbaţi, martorul a relatat că a anunţat autorităţile locale, Direcţia Judeţeană de Cultură şi pe şeful colectivului de cercetare arheologică de la Sarmizegetusa Regia, profesorul Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Piesa a fost predată oficial, a doua zi, muzeului din Deva.

Întrebat de judecător dacă descoperirea poate fi catalogată ca fiind una întâmplătoare, martorul a răspuns că nu este posibil acest lucru întrucât matriţa dacică a fost găsită într-un sit arheologic protejat.

"Atât timp cât Statul Român, prin CJ Hunedoara, a decis ca acel loc să fie protejat, păzit din raţiuni de securitate a patrimoniului, consider că acest lucru nu poate fi considerat ca o descoperire întâmplătoare. Este ca şi cum într-o mină de aur găseşti pe jos o pepită şi spui: 'Eu am găsit-o, este a mea!'", a declarat martorul în acest proces.

Vladimir Brilinsky a subliniat că el nu se consideră ca fiind descoperitorul matriţei dacice deoarece lucrează într-un sit istoric şi că nu a cerut vreodată o recompensă pentru că a găsit piesa. "Nu mă consider descoperitorul acelei piese, ci doar păstrătorul ei, făcându-mi astfel datoria", a spus administratorul sitului Sarmizegetusa Regia.

Martorul a mai spus că nu a lăsat piesa în locul în care a fost descoperită, deoarece nu avea încredere în firma civilă de pază angajată pentru protejarea sitului istoric. În acest context, martorul a spus că între agenţii de pază ar fi fost şi persoane care s-ar fi ocupat, în trecut, cu braconajul arheologic.

Vladimir Brilinsky a fost ultimul martor audiat în procesul matriţei dacice, aflat pe rolul instanţei din martie 2017.

Un nou termen în proces a fost stabilit pentru 12 martie, instanţa fiind de acord cu efectuarea unei expertize a matriţei dacice, prin care să fie atestată valoarea materială a acesteia.

La dosarul cauzei există acum o evaluare potrivit căreia matriţa ar valora circa 560.000 de lei, însă expertiza este contestată de avocatul reclamantei în acest dosar.

Procesul "Matriţa dacică" are ca obiect solicitarea unei femei din Arad, care cere mai multor instituţii ale statului o recompensă de 500.000 de lei pentru că ar fi descoperit întâmplător o matriţă dacică de bijutier, în perimetrul cetăţii Samizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei.

Reclamanta în acest dosar solicită, în baza Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, plata unei sume de bani pe care a estimat-o că ar reprezenta o cotă de 1/7 din 45% din valoarea obiectului descoperit în Munţii Orăştiei.

Matriţa este apreciată de specialişti ca fiind extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecţionarea de bijuterii de către un meşter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizaţie la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani.

În prezent, matriţa este expusă într-o sală special amenajată şi securizată a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva. AGERPRES / ( AS - autor: Sorin Blada, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)