Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea unei hotărârii-pilot pronunţată de CEDO la 25 aprilie 2017, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei (MJ).

"Direcţiile de acţiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţii în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populaţiei penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice (prin brăţara electronică)", se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, măsurile prevăzute au şi rolul de a facilita transferul cetăţeni români aflaţi în detenţie în alte state membre ale UE.

Calendarul de măsuri 2018-2024 a fost conceput şi agreat în cadrul unui grup de lucru din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

În documentul adoptat de Guvern se arată că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.000 de persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare raportată la un spaţiu de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut este de 18.790, astfel că indicele mediu de ocupare este de 121,54%.

"Urmare producerii reformei penale de mare profunzime efectuate în România se constată, pe de o parte, faptul că deficitul de număr de locuri de detenţie a scăzut de la 18.000 - necesar constatat în 2012 la 4.300 - necesar estimat în 2017, în timp ce cazurile în supravegherea sistemului de probaţiune au crescut de aproximativ cinci ori, de la 20.000 cazuri înregistrate în 2012, la un număr estimat de 100.000 pentru 2017", se precizează în document.

Conform aceleiaşi surse, în urma hotărârii pilot din 25 aprilie 2017, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere: pe de o parte, măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să fie îmbunătăţite condiţiile de detenţie; iar pe de altă parte, măsuri de natură legislativă, care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.

Din datele centralizate de Ministerul Afacerilor Externe reiese că, la data de 30 octombrie 2017, pe rolul CEDO era înregistrat aproximativ 8.000 de cereri în care se invoca încălcarea prevederilor art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la interzicerea torturii, sub aspectul condiţiilor materiale de detenţie din penitenciarele româneşti.

Calendarul de acţiuni propus a fi implementat în perioada 2018-2024 este orientat spre îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea supraaglomerării, fiind identificate cinci direcţii de acţiune.

Este vorba de modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţii în infrastructura fizică a penitenciarelor pentru extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populaţiei penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, precum şi măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.

În ceea ce priveşte modificările legislative, o primă măsură se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare semestrul al doilea al acestui an. În acest context este analizată şi eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, după modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiţionate.

Este analizată, totodată, oportunitatea promovării unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată, termenul de realizare fiind primul trimestru al acestui an.

"Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat Ministerului Justiţiei o serie de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiţionată. Acestea au fost analizate (...) şi întrucât s-a apreciat că sunt insuficiente pentru a justifica promovarea unui recurs în interesul legii, la data de 05.12.2017 s-a solicitat curţilor de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunţate în cauze având obiectul mai sus menţionat (...). Până în prezent (10.01.2018) au răspuns solicitării Ministerului Justiţiei, transmiţând hotărâri judecătoreşti în materia cererilor de liberare condiţionată, un număr de şase (dintr-un total de 15) curţi de apel", se precizează în document.

Pe de altă parte, se are în vedere crearea unui număr de 8.095 locuri noi de cazare şi modernizarea altor 1.351, investiţiile urmând să fie finanţate din trei surse - mecanismul Financiar Norvegian, bugetul de stat şi împrumut de la o instituţie financiară internaţională. Planul este structurat pe şase etape, corespunzând celor şase ani din perioada 2018-2024, cele mai multe locuri de detenţie, aproape 4.000, urmând să fie date în folosinţă în 2022.

Se are în vedere, totodată, realizarea unor investiţii la centrele de reţinere şi arestare preventivă, aflate în administrarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, fiind stabilit un plan ce presupune crearea unui număr de 1.596 locuri noi de cazare şi modernizarea a 187 locuri de cazare. Planul ar urma să fie pus în aplicare în perioada 2018-2023.

Calendarul mai prevede adoptarea legii privind Statutul personalului de probaţiune, alături de alte opt măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate, precum şi constituirea garanţiilor pentru exercitarea atribuţiilor specifice, termenul de implementare fiind semestrul al doilea al acestui an.

Ministerul Justiţiei întreprinde, totodată, o analiză cu privire la adoptarea unor modificări legislative în vederea acordării unei compensaţii financiare pentru persoanele care au acţiuni pe rolul CEDO sau care au vocaţia de a deschide o acţiune, termenul de rezolvare fiind primul semestru al acestui an.

"Mecanismul stabilit de către Grupul de lucru în vederea monitorizării şi evaluării Calendarului de măsuri presupune organizarea semestrială a evaluării planurilor de acţiuni asumate de către fiecare instituţie în cadrul unor întâlniri formale. Secretariatul Grupului de lucru va fi asigurat prin Ministerul Justiţiei. De asemenea, măsurile prevăzute de Calendar au rolul de a debloca atât procedurile de executare a mandatelor europene de arestare, emise de autorităţile judiciare române, cât şi facilitarea transferării persoanelor condamnate, cetăţeni români aflaţi în detenţie în alte state membre UE", se mai menţionează în document. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)