Ministerul Justiţiei s-a aflat în centrul atenţiei în anul 2017, propunerile de modificare a codurilor penale din mandatul lui Florin Iordache şi modificările aduse legilor Justiţiei înaintate de Tudorel Toader declanşând dezbateri aprinse în societatea civilă şi proteste de stradă.

Pe agenda MJ s-a aflat în acest an şi proiectul privind amnistia şi graţierea, reducerea pedepselor deţinuţilor pentru condiţiile din penitenciare şi solicitările trimise Inspecţiei Judiciare pentru a desfăşura controale manageriale la DNA şi Parchetul General.

*** Mandatul lui Florin Iordache în fruntea Ministerului Justiţiei

Pe 4 ianuarie, Florin Iordache declara, la audierea pentru funcţia de ministru al Justiţiei din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului, că îi va propune premierului Sorin Grindeanu o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală, el invocând în acest sens peste 40 de decizii ale Curţii Constituţionale care vizează Cp şi Cpp, precizând că acestea pot fi puse în concordanţă în comisiile juridice din Legislativ.

Tot atunci, el afirma că o posibilă lege a amnistiei şi graţierii discutată în Parlament ar fi "de bun augur". "Am spus că o lege a amnistiei şi graţierii nu a fost discutată, nu a fost susţinută de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere, este de bun augur", susţinea Iordache.

După două săptămâni, din funcţia de ministru al Justiţiei, Florin Iordache anunţa că MJ a finalizat elaborarea a două acte normative, unul care vizează graţierea pentru anumite fapte şi un altul de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală care ţine cont de deciziile CCR în domeniu.

Reacţiile împotriva propunerilor înaintate de Iordache nu au întârziat să apară. Preşedintele Klaus Iohannis, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, ÎCCJ şi DIICOT s-au numărat printre cei care au fost de părere că nu sunt necesare astfel de modificări fără o analiză serioasă.

Propunerile au ajuns pe masa Consiliului Superior al Magistraturii, care, pe 26 ianuarie, le-a avizat negativ. "CSM, în urma deliberărilor, avizează negativ proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind graţierea unor pedepse, precum şi modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile dispoziţiilor art. 115 alin. 4 din Constituţia României", anunţa preşedintele CSM, Mariana Ghena, în plenul Consiliului.

În seara de 31 ianuarie, Florin Iordache anunţa că, în şedinţa de Guvern din acea zi, au fost adoptate OUG 13 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală şi proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, având aviz de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne.

Textul ordonanţei de urgenţă prevedea, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Ordonanţa de urgenţă mai prevedea că aceste dispoziţii nu se aplică "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative", iar referitor la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabilea că aceasta nu se pedepseşte dacă este săvârşită "de un membru al familiei sau afin până la gradul II", dar nici "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".

Prin ordonanţa de urgenţă era abrogat şi articolul 298 din Codul penal care viza infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

Adoptarea ordonanţei de urgenţă a generat reacţii imediate din partea opiniei publice, câteva mii de persoane adunându-se în faţa Guvenului chiar în acea seară. În zilele următoare, protestele au avut o amploare fără precedent, în Bucureşti şi în marile oraşe din întreaga ţară oamenii cerând abrogarea actului normativ.

Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă primiseră anterior, pe 25 ianuarie, aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 5 februarie, Guvernul a decis să emită o altă ordonanţă de urgenţă - OUG 14 - pentru abrogarea OUG 13 privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Patru zile mai târziu, Florin Iordache anunţa că a decis să îşi înainteze demisia din funcţia de ministru al Justiţiei, după mai multe discuţii cu premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu.

"De când am venit la Ministerul Justiţiei mi-am propus şi am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente şi destul de sensibile. Toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică, organizată de MJ, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcţia de ministrul al Justiţiei", declara Iordache.

A doua zi, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele prin care constata vacantarea funcţiei de membru al Guvernului prin demisia lui Florin Iordache şi o desemna pe Ana Birchall interimar la MJ, funcţie deţinută de aceasta până pe data de 23 februarie când ministru al Justiţiei a devenit Tudorel Toader.

*** Mandatul lui Tudorel Toader în fruntea Ministerului Justiţiei

La trei săptămâni de la învestirea în funcţie, Tudorel Toader anunţa că va face o evaluare a procurorului general Augustin Lazăr şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, după ce Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care s-a stabilit existenţa unui conflict constituţional între DNA şi Guvern în cazul anchetei privind OUG 13.

În acest context, Toader a avut discuţii atât cu Augustin Lazăr, cât şi cu Laura Codruţa Kovesi, fiecare dintre aceştia din urmă declarând că ministrul nu le-a solicitat demisia şi că nu intenţionează că facă acest lucru.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei preciza că a realizat evaluarea şefilor Ministerului Public şi DNA "personal" şi "fără presiune sau ingerinţă" de la nimeni străin de MJ.

"Eu personal am realizat evaluarea. Am realizat evaluarea fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerinţă, fără niciun fel de sugestie de la absolut nimeni străin de Ministerul Justiţiei, străin de mine. Nu am verificat soluţii din dosare, pentru că nici nu ar fi fost posibil, procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu soarta unei cauze penale", spunea Toader.

El arăta că evaluarea celor doi şefi de parchete a fost făcută într-un anumit context. "Această evaluare a procurorului general al României şi a procurorului şef al DNA a survenit în contextul în care, pe de o parte, Guvernul a adoptat OUG 13, pe de altă parte DNA a procedat la anchetarea circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii, legalităţii, constituţionalităţii modului, procedurii în care a fost adoptată respectiva ordonanţă de urgenţă, anchetă faţă de care preşedintele Senatului a sesizat CCR cu existenţa şi constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public prin DNA, pe de o parte, şi Guvern pe de altă parte", explica Toader.

Ministrul afirma că nu este oportună declanşarea procedurii de revocare a procurorului general şi a şefei DNA. "În acest context, evaluând toţi factorii de constituţionalitate, de legalitate, de oportunitate, (...) am apreciat că, în acest moment, nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului şef al DNA", preciza Toader.

*** Proiectul de lege privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală - pe agenda MJ

Pe 5 aprilie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că proiectul de lege pentru punerea în acord a prevederilor codurilor penale cu deciziile Curţii Constituţionale va fi trimis în dezbatere publică şi în procedură parlamentară.

"Ştiu bine conţinutul şi raţiunile deciziei Curţii Constituţionale referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător. Ştiu bine considerentele deciziei, pentru că am participat la redactarea, corectarea şi până la urmă publicarea lor. Obiectivul pe care mi l-am luat în numele Guvernului (...) este de a transpune în Codul penal, în Codul de procedură penală deciziile CCR. (...) Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag, pentru că, în dispozitivul deciziei Curţii, nu se vorbeşte de prag. (...) Proiectul de lege (...) îl voi trimite în dezbatere publică şi în procedură parlamentară, nu va fi ordonanţă. Va trece pe la comisiile juridice. (...) Când va ajunge acolo, unde se va întâlni cu domnul ministru Iordache, dumnealui (...) poate să intervină, în limita competenţelor constituţionale, asupra textului de lege, pentru că noi suntem iniţiatori, iar dânşii sunt decidenţi", declara Toader, într-o conferinţă de presă.

Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie au apreciat ca "oportune" propunerile, însă au formulat o serie de obiecţii preponderent de tehnică legislativă.

Şi Consiliul Superior al Magistraturii a fost de acord cu propunerile venite din partea Ministerului Justiţiei, avizând pozitiv proiectul de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Ulterior, ministrul Tudorel Toader anunţa că, pe 18 mai, a transmis Guvernului proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale. "Am trimis la Guvern proiectul de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, pentru transpunerea unei directive privind confiscarea extinsă şi transpunerea unei alte directive privind transpunerea victimelor infracţiunilor", preciza Toader.

*** Desecretizarea arhivei SIPA

Pe 17 mai, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că a decis să desecretizeze arhiva SIPA.

"Am depăşit stadiul de intenţie şi am luat decizia ca, în cel mai scurt timp, să desecretizăm arhiva SIPA, respectând procedurile legale. (...) Decizia este a mea, nu este a directorului. Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp, desecretizez arhiva SIPA", declara Toader.

Despre arhiva SIPA, ministrul afirma că este o pată pe obrazul Justiţiei române şi că primul pas în procesul de desecretizare a acesteia va fi să publice numele celor care au "vizitat-o", eventual şi numărul "vizitelor" efectuate.

În data de 25 mai, Ministerul Justiţiei a dat publicităţii lista celor care au vizitat arhiva SIPA, printre numele care apăreau pe aceasta figurând cel al Laurei-Iulia Scântei, fost vicepreşedinte al Senatului, şi cel al lui Horia Georgescu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Integritate.

"Arhiva SIPA a fost desfiinţată prin HG nr. 127/26.01.2006. După desfiinţarea arhivei, un număr de 22 de 'vizite' au fost consemnate în 22 de procese-verbale întocmite 'cu ocazia sigilării/ desigilării spaţiilor în care a fost depozitată arhiva'. Cele 22 de procese-verbale consemnează data vizitei, ordinul ministrului Justiţiei prin care a fost permis accesul în arhivă, componenţa comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum şi menţiunea 'după verificarea şi inspectarea stării documentelor în vederea desfăşurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea uşilor celor două camere, precum şi a uşii de acces la acestea', indicându-se şi numărul sigiliului folosit", se preciza în documentul publicat de MJ.

Tot atunci a fost dat publicităţii şi Raportul comisiei din anul 2007 în care se nota că nu se ştie dacă membrii comisiei desemnate în februarie 2005, care ar fi ridicat documente din arhiva operativă a SIPA şi le-ar fi predat Monicăi Macovei, le-au restituit arhivei şi nici dacă fostul ministru Macovei a valorificat în vreun fel acele documente.

"Membrii comisiei desemnate prin OMJ nr. 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informaţii Clasificate din Ministerul Justiţiei pe care le-au predat ministrului Justiţiei Monica Macovei. Comisia actuală (autoarea prezentului raport) nu a putut identifica şi nu cunoaşte dacă documentele clasificate (SSID, SS, S) ridicate de membrii comisiei prevăzute la pct. (d) au fost restituite de aceşti membri sau de către ministrul Justiţiei, Monica Macovei, şi nici dacă alte măsuri de valorificare au fost dispuse de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei", se precizează în Raportul privind activitatea comisiei constituite prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1348/C din 31 mai 2007.

*** Controale la DNA şi Parchetul General

Pe 19 iunie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, trimitea la Inspecţia Judiciară o cerere prin care solicita efectuarea unor controale la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul General, cererea fiind motivată de faptul că la cele două instituţii nu au mai fost efectuate controale de foarte mult timp.

Astfel, la DNA, ultimul control fusese finalizat în anul 2007, iar la Parchetul General nu fusese efectuat un asemenea control după 1990.

"Sper să se constate că nu avem o justiţie selectivă. Sper să se constate faptul că sesizările, cauzele deduse spre urmărirea penală au fost soluţionate cu celeritate, (...) să răspundem acelor cerinţe de soluţionare a cauzelor într-un termen rezonabil şi, în acelaşi timp, mai sper să se respecte şi cronologia soluţionării în funcţie de cronologia înregistrării. Noi avem nevoie de o justiţie dreaptă. Susţinem prevenirea faptelor de corupţie, dar ca ministru al Justiţiei sunt obligat să nu văd numai partea pozitivă, faptul că mulţi inculpaţi sunt descoperiţi şi condamnaţi, să văd şi partea negativă, să văd şi faptul că, din păcate, mulţi cetăţeni, mulţi români, sunt arestaţi, sunt urmăriţi penal, sunt anchetaţi, trimişi în judecată, eventual şi condamnaţi, pentru ca ulterior să se constate că sunt nevinovaţi, ceea ce este o adevărată tragedie şi este o pată neagră pentru Justiţia din România", declara la acea dată Tudorel Toader.

În data de 17 iulie, Inspecţia Judiciară anunţa că a început controlul la Direcţia Naţională Anticorupţie privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea DNA, iar verificarea urma să fie desfăşurată în perioada 17 iulie - 11 august. Ea a fost ulterior prelungită până pe 25 august, întrucât volumul de activitate real îl depăşea pe cel previzionat de inspector.

În schimb, controlul de fond la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc în perioada 4 - 29 septembrie, iar verificările au privit activitatea desfăşurată în anul 2016 şi semestrul I al anului 2017.

Potrivit IJ, au fost efectuate controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi şi regulamente, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel şi parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura centrală.

De asemenea, au fost făcute controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori şi conducerile parchetelor în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum şi verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluţionarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracţiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupţie, infracţiuni silvice şi contra mediului, conflict de interese.

În plus, au fost făcute verificări în legătură cu practica parchetelor privind renunţarea la urmărirea penală şi modul de soluţionare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracţiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale.

Totodată, au fost verificate comportamentul şi comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliţie judiciară, specialiştii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justiţiabilii, ceilalţi participanţi la procesul penal şi alte instituţii; relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

*** Pachetul de legi ale Justiţiei

Pe 12 iunie, Tudorel Toader anunţa că pachetul de legi privind Justiţia este finalizat şi îl va prezenta public, după care va fi transmis Guvernului.

"Pachetul de legi privind Justiţia este finalizat. Cel mai probabil săptămâna aceasta voi prezenta în liniile directoare modificările substanţiale, îl voi transmite la Guvern, Guvernul, probabil, sper eu, şi-l va însuşi şi îl vom transmite la Parlament. (...) Potrivit programului de guvernare, Ministerul Justiţiei trebuie să iniţieze proiectul de lege pentru modificarea legilor Justiţiei în cursul lunii iunie 2017", spunea ministrul.

În data de 23 august, Tudorel Toader prezenta modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei, printre care şi prevederea ca Inspecţia Judiciară să treacă la MJ.

"În multe ţări, IJ este la MJ. Respectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are, nu intră sub coordonarea - poate vor spune unii - să zicem sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul. Eventual există şi o soluţie mai radicală de a autonomiza o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să îi facă regulamentul de organizare, să îi stabilească, să îi aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi procurori", explica Toader.

El anunţa că în proiect se prevede ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat preşedintele României, în timp ce propunerea pentru funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie făcute de Secţia de judecători a CSM şi nu de plenul Consiliului.

Tot atunci, ministrul anunţa că se doreşte înfiinţarea unei direcţii specializate în cadrul Ministerului Public, formată din 20 de procurori, care să efectueze urmăriri penale pentru faptele săvârşite de către judecători şi procurori, indiferent de natura şi gravitatea acestora.

Pe 25 octombrie, la prezentarea în Comisia specială parlamentară a proiectului de modificare a legilor Justiţiei, Tudorel Toader anunţa că propune ca Inspecţia Judiciară să fie reglementată ca o instituţie autonomă, care să nu fie nici în subordinea CSM şi nici a Ministerului Justiţiei, menţionând că în termen de 6 luni trebuie adoptată o lege specială pentru această instituţie.

"În proiectul de lege veţi observa următoarea reglementare: prevederile din lege cu privire la Inspecţia Judiciară rămân absolut nemodificate, niciun cuvânt în plus, niciunul în minus (...), pentru că la dispoziţii tranzitorii veţi vedea un articol care prevede că de la data intrării în vigoare a legii Inspecţia Judiciară va fi reglementară ca o instituţie autonomă, independentă, care să nu fie nici la CSM, nici la Ministerul Justiţiei. (...) Urmează ca în 6 luni să adoptăm o lege specială pentru Inspecţia Judiciară", preciza Tudorel Toader.

Anterior, pe 28 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii decisese să îl avizeze negativ, motivând că acesta nesocoteşte garanţii fundamentale pentru funcţionarea sistemului judiciar, contravenind dispoziţiilor constituţionale.

Proiectul a generat, de asemenea, reacţii din partea opiniei publice, câteva mii de persoane protestând în toată ţara împotriva noilor prevederi din legile Justiţiei.

Proiectul a fost contestat şi de asociaţiilor procurorilor şi judecătorilor, dar şi de DNA, DIICOT şi Parchetul General.

*** Recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare

Un alt proiect de lege plecat de la Ministerul Justiţiei şi aprobat în luna mai de Camera Deputaţilor, la propunerea Guvernului, a fost cel privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii vor beneficia de şase zile considerate executate, urmând ca perioada pentru care se acordă zilele să se calculeze începând cu 24 iulie 2012.

Pe 18 octombrie, Tudorel Toader declara că a doua zi va intra în vigoare Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare.

"Mâine (19 octombrie - n.r.) intră în vigoare Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu. La 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinutul are beneficiul unui număr de şase zile care se consideră efectiv executate. (...) Comisiile din penitenciare sunt pregătite, au făcut toate calculele pentru a vedea care dintre deţinuţi beneficiază direct de punerea în libertate, iar mâine vor fi deţinuţi care vor fi puşi în libertate, după care, tot prin intrarea în vigoare a legii, foarte mulţi deţinuţi vor dobândi beneficiul, vocaţia de a solicita liberare condiţionată", afirma Tudorel Toader, la Parlament.

Mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic, potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiţii, se vor considera executate, suplimentar, şase zile din pedeapsa aplicată.

Ulterior, ministrul Justiţiei anunţa că, în prima zi de la intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu, au ieşit din penitenciar 529 de deţinuţi, iar 3.349 au dobândit vocaţie pentru liberare condiţionată. "Este mult şi pentru orice aşteptare a mea. Nu credeam că impactul este, va fi atât de mare, dar, sigur, este efectul legii", spune Toader, care menţiona că informaţia îi fusese transmisă de directorul ANP, Marian Dobrică.

AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)