Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) consideră că proiectul de modificare a legilor Justiţiei transmis de Ministerul Justiţiei şi propunerile ulterioare înaintate spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut o serie de prevederi cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei şi a întregului sistem judiciar.

Secţia pentru procurori a CSM îşi prezintă, printr-un comunicat transmis luni AGERPRES, poziţia faţă de modalitatea în care decurge procesul legislativ pentru adoptarea propunerilor de modificare a Legilor Justiţiei şi precizează că nevoia de modificare a legilor care interesează buna organizare şi funcţionare a sistemului judiciar a fost semnalată în mai multe rânduri de către Consiliul Superior al Magistraturii, existând analize şi dezbateri ce au implicat colectivele instanţelor şi parchetelor, precum şi asociaţiile profesionale, finalizate cu propuneri concrete de modificare formulate atât în cursul anului 2015 cât şi în primăvara anului 2017, fiind firesc ca un număr însemnat de modificări şi amendamente pentru modificarea Legilor Justiţiei să provină din interiorul sistemului judiciar, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu toate acestea, arată sursa citată, atât proiectul de modificare a Legilor Justiţiei transmis de Ministerul Justiţiei spre avizare la 23 august 2017, cât şi propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut o serie de propuneri cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei, a independenţei procurorilor şi a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii.

"Toate aceste propuneri 'surpriză' au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact şi nici nu au fost explicate de către iniţiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări. În egală măsură, nu a existat nicio explicaţie clară şi argumentată cu privire la urgenţa adoptării unor astfel de măsuri legislative despre care nu s-a făcut vorbire niciodată în spaţiul dezbaterilor publice", se menţionează în comunicat.

Secţia pentru procurori explică faptul că respectivele aspecte au fost doar o parte din motivele care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să avizeze negativ atât proiectul iniţial depus de Ministerul Justiţiei, cât şi propunerile legislative promovate ulterior în procedură parlamentară.

"Argumentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerile legislative iniţiate în procedura parlamentară au fost expuse pe larg în hotărârea Plenului Consiliului care a însoţit avizul. Chiar dacă acestea sunt consultative, Secţia pentru procurori constată că în cadrul procedurii legislative ce se desfăşoară în regim de urgenţă nu este analizat şi luat în considerare niciunul din aceste argumente, deşi acestea au evidenţiat cauzele pentru care unele propuneri vor fi de natură a afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi independenţa procurorilor şi a întregului sistem judiciar", mai arată sursa citată.

Cu privire la implicarea unor asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor în procesul legislativ, Secţia pentru procurori precizează că este necesar a se sublinia că doar Consiliul Superior al Magistraturii este organismul constituţional reprezentativ pentru întreg corpul magistraţilor, adăugând că poziţia instituţională a acestui organism colectiv s-a conturat ca urmare a centralizării şi analizării tuturor opiniilor exprimate de adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor de la toate instanţele şi parchetele din ţară, inclusiv a opiniilor transmise de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.

În acelaşi timp, arată Secţia, asociaţiile profesionale ale judecătorilor sau ale procurorilor care participă la procesul legislativ exprimă puncte de vedere ale unor părţi minoritare ale judecătorilor sau procurorilor şi nu beneficiază de reprezentativitate pentru întreg corpul profesional al magistraţilor. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu)