Curtea de Apel Bucureşti a amânat, vineri, pentru 30 septembrie, judecarea apelului în dosarul 'Colectiv', în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Avocaţii au solicitat amânarea procesului, iar magistraţii care se ocupă de acest caz au decis ca dezbaterile să se facă pe parcursul a cinci termene, primul fiind stabilit pe 30 septembrie.

Vineri dimineaţa, în faţa instanţei au venit câteva zeci de persoane pentru a protesta împotriva candidaturii lui Cristian Popescu-Piedone la alegerile locale pentru Primăria Sectorului 5.

Cristian Popescu-Piedone nu a venit în sala de judecată, el aflându-se în izolare, după ce fiica sa a fost testată pozitiv cu noul coronavirus. Fostul primar a postat recent un mesaj pe Facebook în care spune că testul său a ieşit negativ.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

"Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care, atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)