Profesorul universitar dr. habil Adrian Hatos a evidențiat joi, prezentând raportul MERPAS din acest an, realizat în urma cercetării sociologice în clasele a VIII-a, că asistăm în timp la o degradare foarte serioasă a sănătății mintale a adolescenților, marcați de îngrijorare și anxietate privind viața lor.

Raportul MERPAS 2025, acronimul de la Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor, este o cercetare realizată în al patrulea an, în perioada februarie - iulie, de către Școala Doctorală de Sociologie din cadrul Universității din Oradea în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE).

Culegerea datelor din cadrul acestei anchete educaționale a avut loc pe un eșantion de 2.308 elevi din clasa a VIII-a, din jumătatea școlilor din județ.

''Cu responsabilitate și fără să încerc să fiu alarmist, din datele pe care le-am compilat, aș zice cu destul de mare certitudine că asistăm în timp la o degradare foarte serioasă a sănătății mintale a adolescenților, a copiilor de clasa a opta din județul Bihor. Nu știm dacă aceeași situație este în România, dar nu văd nicio cauză pentru care județul Bihor ar fi o excepție și în restul țării e altă situație. Concluzia generală, evidentă și pe baza altor studii, e că avem o problemă de sănătate mintală. La nivel european, și internațional, în România avem printre cele mai mari incidențe la tinerii elevi a simptomelor de depresie și diverse forme de anxietate'', a declarat joi, într-o conferință de presă, coordonatorul proiectului, Adrian Hatos.

Alături de acesta s-au aflat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț și directoarea CJRAE, Cristina Avrigeanu.

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES

Adrian Hatos și-a motivat afirmația având în vedere, în primul rând, evoluția în ultimii patru ani a scorului mediu de bunăstare subiectivă, adică fericire, care se bazează pe răspunsul la întrebarea ''Cât de mulțumit ești de viața ta?'', o întrebare standard de bunăstare subiectivă.

''Din 2019, de la primul MERPAS, scorul mediu a scăzut cu un punct de pe scală, ceea ce este extraordinar de mult. Prăbușirea merge direct în cap, în jos. Și nu putem spune că a scăzut în pandemie și că a revenit. Nu, cade direct. Nu pot să spun acum ce se întâmplă, decât ce am constatat'', a precizat Hatos.

Potrivit acestuia, există o presiune foarte mare asupra copiilor de a obține rezultate școlare foarte bune, în vederea trecerii examenului de Evaluare Națională, motiv pentru care se apelează din ce în ce mai mult la meditații (95% iau meditații la matematică, 78% la română), ponderea copiilor care iau meditații este în creștere, bunăstarea subiectivă (fericire) fiind corelată pozitiv cu nota la învățătură, cu media școlară, cu cât au note mai bune cu atât sunt mai fericiți.

O pondere foarte mare a tinerilor din eșantion, peste 30%, raportează că se simt frecvent îngrijorați, cu sentimente de anxietate, principalele motive de îngrijorare fiind faptul că nu vor avea cariera pe care și-o doresc, că nu se descurcă în școală și că vine un război în zonă.

Dimensiunile analizate în anchetă sunt: parcurs educațional și orientare în carieră, experiența școlară și percepțiile asupra învățării, activități extracurriculare și angajament civic, comportamente online și dependență digitală, comportamente de risc și cunoștințe, relații și bunăstare personală.

Alte aspecte evidențiate de specialiști în urma analizei se referă la faptul că învățământul profesional nu prezintă atractivitate pentru elevi deoarece nu este bine cunoscut, activitatea de orientare școlară în carieră este neglijată, peste 35% dintre repondenți nu discutaseră despre orientarea în carieră.

''În general, partea de orientare profesională și în carieră mi se pare, la nivel de planificare politică în România, că este o activitate destul de neglijată și nu este tratată cum trebuie'', a afirmat Adrian Hatos.

Alte concluzii afirmă că tinerii din Bihor, ca și cei din România, sunt foarte atașați valorilor democratice, dar sunt foarte nemulțumiți de prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale.

Raportul mai arată că tinerii stau din ce în ce mai mult în fața ecranelor, cu efecte negative ale utilizării în exces a dispozitivelor digitale prezentate de circa 45% din ei (insomnii, anxietate, conflicte cu alți colegi).

Pentru prima oară au fost introduse în cercetare și comportamentele de risc - consumul de droguri și traficul de persoane. Circa 10% dintre adolescenții din eșantion par a fi vulnerabili la consumul de droguri, având o atitudine foarte lejeră, pozitivă, față de droguri.

''Sunt proporții foarte mari de copii - 20 - 30% - care raportează că au cunoștință de trafic de persoane în anturajul lor. (...) Sunt informații foarte importante care trebuie să se transforme în ceva semnificativ pentru decidenți, pentru cei care fac politici și le implementează. Traficul de persoane este un lucru care mi se pare un lucru foarte grav. Știm că România este una dintre principalele surse de persoane traficate din Europa și culmea e că în România nu se vorbește aproape deloc despre asta. Nu pare a fi subiect de interes, iar eu acum ridic această problemă'', a mai spus sociologul Adrian Hatos. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)