Sindicatele din învățământ au trimis, vineri, un memoriu președintelui Nicușor Dan, în care îi solicită ca, în calitate de mediator între stat și societate, să vină în sprijinul învățământului românesc, prin blocarea 'măsurilor anti-educație cuprinse în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare'.

'Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație 'Spiru Haret' și Federația Națională Sindicală 'Alma Mater', în numele celor peste 250.000 de salariați din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, vă solicită sprijinul în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă personalul din învățământul preuniversitar și superior, generate de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu consecințe deosebit de grave asupra angajaților din învățământ și a beneficiarilor educației. Ne referim, desigur, la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, care, printr-o serie de articole (respectiv: art. LIII, art. LIV, art. LV, art. LVI, art. LVIII, art. LIX), modifică și completează dispozițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și ale Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu efecte dezastruoase asupra salariaților din învățământ și a actului educațional,', se arată în document.

Potrivit sindicaliștilor, textele respective reglementează: majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari în raport de care unitățile de învățământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și evaluare curentă în sensul creșterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară; etc.

În cazul în care nu se va proceda la eliminarea prevederilor respective, printre efectele care vor afecta sistemul de învățământ preuniversitar se numără, potrivit sindicatelor, dispariția a cel puțin 15.000 de norme/posturi didactice, cu riscul ca, începând cu 1 septembrie, mii de cadre didactice să rămână fără serviciu, dispariția a sute de unități de învățământ, existând riscul concedierii personalului didactic auxiliar și administrativ încadrat la nivelul unităților care vor fi comasate, revenirea la efectivele de elevi/preșcolari 'istorice' și comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de norme/posturi. Alte efecte ar putea fi imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remunerației derizorii (prin scăderea cu peste 50% a tarifului), precum și imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității de către personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică funcției deținute.

'Practic, Executivul a introdus în lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educației și Cercetării, fără a ține cont de realitatea din sistem, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări si de opiniile specialiștilor în științele educației. (...) Argumentul precum că în sistemul educațional există peste 30.000 de norme plătite în regim de plata cu ora și, drept urmare, sunt suficiente posturi pentru soluționarea noilor completări de normă sau a restrângerilor de activitate, nu este unul care poate fi acceptat deoarece: normele nu sunt uniform distribuite pe unități școlare sau pe discipline; majorarea normei didactice la învățători nu influențează cu nimic dispariția normelor în regim de plata cu ora pentru această categorie (...); sunt multe unități unde nu există ore atribuite în regim de plata cu ora; în aceste situații, fie vor intra profesorii titulari în restrângere de activitate, pentru că nu au cum să aibă catedra de 20 de ore, fie li se va diminua salariul; (...) multe norme plătite în regim de plata cu ora provin din normele directorilor de unități școlare și a inspectorilor școlari (peste 5.000 de astfel de posturi) degrevați; toate aceste posturi nu pot fi ocupate de către personalul aflat în restrângere de activitate', argumentează semnatarii documentului.

Potrivit acestora, 'reducerea numărului de norme didactice a fost prezentată ca o măsură de eficientizare, când, de fapt, ea va conduce la: scăderea calității actului educațional, apariția șomajului în rândul cadrelor didactice și descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert și lipsit de siguranță'.

Și comasarea unităților de învățământ, deși argumentată prin eficiență, va avea efecte negative semnificative, la fel ca și mărirea numărului de elevi în clase, adaugă documentul.

'Afirmații de tipul 'au fost și clase cu 35-40 și a fost în regulă' nu reprezintă un argument, ci demonstrează lipsa de profesionalism și desconsiderarea sistemului educațional. Încărcarea excesivă a personalului de conducere și control are efecte negative asupra întregului sistem prin: neglijarea rolului didactic și managerial esențial; absența mentoratului și a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale și ineficiente etc. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să înțeleagă că și director sau inspector eficient și profesor care să-și îndeplinească, în același timp, atribuțiile care revin unui profesor, nu aduce plus valoare în sistem, ci din contră. Toate aceste contraargumente evidențiază faptul că măsurile de 'eficientizare' pot avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari', au transmis conducerile federațiilor sindicale. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)