Consiliul Naţional al Rectorilor solicită creşterea subvenţiei pentru cămine cantine, "pentru a evita" majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, dar şi "acumularea de deficite bugetare semnificative", ţinând cont de faptul că o serie întreagă de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne "constantă" în perioada următoare.

Potrivit unui comunicat de presă, în perioada 17-20 septembrie a avut loc întâlnirea Consiliului Naţional al Rectorilor organizată la Braşov, în parteneriat cu Universitatea Transilvania.

"În condiţiile în care numărul de studenţi ce vor fi cazaţi se va reduce semnificativ ca urmare a restricţiilor impuse de nevoia de distanţare fizică în contextul situaţiei epidemiologice, se solicită creşterea subvenţiei pentru cămine cantine, pentru a evita, pe de o parte, majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, pe de altă parte, acumularea de deficite bugetare semnificative, ţinând cont de faptul că o serie întreagă de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare", afirmă reprezentanţii CNR în comunicatul de presă.

CNR mai solicită suplimentarea numărului de locuri finanţate de la buget (la ciclul de licenţă) "pentru a corela" cifra de şcolarizare cu "realităţile existente, dar şi cu obiectivele asumate de România" în domeniul învăţământului superior, având în vedere că "anul acesta numărul de absolvenţi de învăţământ liceal cu diplomă de bacalaureat este mai mare" decât în ultimii 4 ani.

În opinia CNR, suplimentarea trebuie să aibă la bază o analiză realizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din perspectiva nevoilor pieţei muncii, cu accent pe domeniile prioritare de dezvoltare a României.

"Având în vedere dubla misiune a universităţilor româneşti - de educaţie şi cercetare -, în vederea asigurării predictibilităţii investiţiilor în activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare, cu beneficii directe la nivelul întregii societăţi, se solicită înfiinţarea unei linii de finanţare dedicate susţinerii cercetării ştiinţifice din universităţile
româneşti. Din perspectiva nevoii creşterii competitivităţii la nivel naţional, considerăm că este nevoie de o alocare bugetară naţională a resurselor în sistem multianual pentru universităţile din România. Prioritizarea alocării multianuale a acestor resurse poate şi trebuie să fie făcută în strânsă concordanţă cu programele şi strategiile
naţionale şi europene, în aşa fel încât să se asigure continuitatea abordării acestor strategii. Din punct de vedere tehnic, procedurile de evaluare-monitorizare se pot asigura de către structuri cu experienţă în domeniu, precum UEFISCDI", afirmă aceeaşi sursă.

Totodată, CNR propune Ministerului Fondurilor Europene să fie acceptat ca partener strategic în realizarea documentelor specifice programării bugetare 2021-2027, prin cooptarea unui grup de experţi din mediul universitar, desemnaţi de CNR, care să facă parte din grupurile de lucru cu atribuţii în elaborarea ghidurilor destinate proiectelor de creştere a calităţii învăţământului universitar şi cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) sau cu componente de CDI.

"CNR propune să-şi asume responsabilitatea de coordonare pentru programele care conţin investiţii în vederea creşterii ofertei de educaţie şi formare profesională pentru asigurarea echităţii sistemului, precum şi a accesibilităţii, atractivităţii, infrastructurii educaţionale universitare sau de CDI (administrator de grant). Evaluarea, monitorizarea precum şi toate operaţiunile asociate acestor proiecte ar putea fi asigurată de UEFISCDI, după modelul similar din PNCDI. Această procedură va permite pregătirea judicioasă, creşterea substanţială a gradului de absorbţie, precum şi complementaritatea şi adiţionalitatea cu politicile naţionale în domeniul educaţiei universitare şi CDI", se mai arată în comunicat.

De asemenea, CNR cere şi "modificarea" legislaţiei astfel încât "să permită utilizarea sumelor alocate în finanţarea de bază" pentru cheltuieli de capital, "în beneficiul dezvoltării universităţilor româneşti, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de studiu şi viaţă universitară a celor aproape 500.000 de studenţi din România".

CNR mai solicită Ministerului Finanţelor Publice "clarificarea unor articole din Legea 500/2002 referitoare la instituţiile de învăţământ superior".

"În acord cu prevederile HG 327/2020, CNR solicită MEC aprobarea transformării unui număr de locuri deja atribuite fiecărei universităţi, în limita unui procent de maximum 1 %, în conformitate cu politicile proprii de dezvoltare, cu respectarea principiilor de finanţare, în urma unei analize privind gradul de ocupare. CNR solicită clarificarea cadrului legal astfel încât să se asigure buna funcţionare a învăţământului postliceal /terţiar non-universitar", afirmă sursa citată.

CNR afirmă că susţine demersurile MEC în vederea modificării Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini, în sensul "facilitării" înmatriculării acestora şi în baza documentelor autentificate transmise prin mijloace electronice.

Potrivit aceleiaşi surse, universităţile şi-au manifestat disponibilitatea de a prelungi perioada de înmatriculare a bursierilor statului român ca urmare a obţinerii vizei de studii cu întârziere, în condiţii de pandemie. CNR solicită MEC analiza posibilităţii ca bursierii statului român să poată studia şi la programe de studii cu predare în limbi străine.

"În condiţiile în care majoritatea universităţilor şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar în sistem hibrid, cu prezenţa fizică a studenţilor cel puţin la orele de aplicaţii, resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar şi cele necesare asigurării accesului la educaţie, ating valori foarte mari. Astfel, rectorii universităţilor româneşti au apreciat în mod deosebit iniţiativa Guvernului, anunţată în cadrul întâlnirii de către viceprim-ministrul Raluca Turcan, conform căreia vor putea fi decontate din fonduri europene, în limita a 60 de milioane de euro, cheltuielile efectuate de universităţi pentru achiziţia de măşti, dezinfectanţi şi dispozitive electronice pentru studenţii aflaţi în dificultate din perspectivă economico-socială", se arată în rezoluţie CNR.

Conform sursei citate, plenul CNR apreciază, de asemenea, decizia Guvernului "de ridicare a blocajului" de 10% pentru instituţiile de învăţământ superior la nivelul bugetului anului 2020.

"Plenul CNR salută în mod special şansa generată de includerea universităţilor româneşti în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), ca promotori eligibili pentru a putea accesa fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul mecanismului de relansare şi rezilienţă, considerând acest aspect esenţial pentru
susţinerea sistemului românesc de învăţământ superior. Plenul CNR a luat act de disponibilitatea Guvernului pentru dialog în vederea modificării prevederilor Ordinului
comun al Miniştrilor Sănătăţii şi Educaţiei, în spiritul adaptării la specificul învăţământului superior, astfel încât să se clarifice procedurile aplicabile privind suspendarea cursurilor, regulile de urmat în situaţia identificării unor cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în campusurile studenţeşti, precum şi definirea responsabilităţilor partajate între conducerea universităţilor şi Direcţiile de Sănătate Publică. Se solicită, de asemenea, clarificarea procedurilor ce trebuie urmate în cazul persoanelor aflate în grupe de risc (studenţi şi cadre didactice), dar şi flexibilizarea normelor pentru a fi aplicabile şi în situaţii speciale, precum cele ale universităţilor vocaţionale", mai afirmă CNR. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru)