Cercetătorul Călin Ur, directorul proiectului 'Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)', cunoscut drept 'laserul de la Măgurele', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că Centrul de la Măgurele este funcțional astăzi, dar este construit pentru generația următoare, iar în acest sens este nevoie de mai mulți tineri inteligenți și pasionați, care să își dorească o carieră în cadrul institutului.

Călin Ur participă, miercuri, la cea de-a treia ediție a evenimentului internațional Romania-China Bilateral Academic Forum, care se desfășoară la Universitatea Politehnica din Timișoara, pe tema 'Physics in Use - Toward a Shared Digital Future', aducând în prim-plan rolul cercetării fundamentale și aplicative în dezvoltarea tehnologiilor viitorului.

'Încercăm, cu laseri de mare putere, să accelerăm ioni de carbon și să deschidem posibilitatea accesului populației la astfel de tratamente. O altă direcție este cea dedicată imagisticii cu raze X, producere de laseri de mare putere - o metodă nouă de imagistică, mult mai sensibilă, care permite scăderea dozelor de radiație care se livrează pacientului în timpul imagistic. O altă direcție foarte importantă este cea de producere de radioizotopi, de interes medical, care se folosesc pentru imagistică de tip PET', a precizat directorul ELI-NP.

Pe de altă parte, profesorul Călin Ur are în atenție formarea unei noi generații de cercetători în Institutul de la Măgurele, iar pe aceștia încearcă să-i descopere în universitățile din țară.

'Centrul nostru de cercetare este pus în funcțiune astăzi, dar este construit pentru generația următoare. Noi încercăm și căutăm noua generație de cercetători, cei care să preia ștafeta de la noi și să ducă mai departe cercetările pe care le-am demarat în centrul nostru. Și în acest context, relația noastră cu universitățile este foarte puternică. Căutăm studenți în domeniul fizică. Intenția noastră este de a trage studenți tineri către aceste domenii foarte importante, fizică, fizică nucleară, fizica laserilor, dar nu numai. Căutăm studenți din inginerie, fiindcă cercetarea astăzi este interdisciplinară. Noi avem astăzi 70 de studenți la nivel de doctorat, masterat sau licență, dar ne-am dori să avem mai mulți, fiindcă asta ne-ar asigura nouă viitorul și perspectiva. Aici este rolul nostru, de a le oferi tinerilor o alternativă. Centrul nostru de cercetare este unul de top la nivel mondial și oferă aceleași condiții de lucru pe care le-ar oferi oricare alt centru din străinătate. Ei au această șansă, pentru care mulți dintre noi a trebuit să plecăm în străinătate pentru a ne face o carieră', a explicat cercetătorul ELI-NP.

În altă ordine de idei, Călin Ur a punctat că relația ELI-NP cu China este foarte puternică și că dezvoltă împreună tehnologii în optica de mare putere și în modalități de operare a acestor laseri. Și în fizică nucleară avem o relație foarte bună, care s-a dezvoltat de-a lungul timpului.

Pe de altă parte, în contextul temei Forumului, prof. Radu Precup (UPT) a punctat că, în privința mobilității urbane, România este cu cel puțin zece ani în urma Chinei, țară alături de care UPT derulează mai multe proiecte de cercetare în domeniu.

El a detaliat că progresul accelerat al tehnologiei infrastructurii de mobilitate urbană va face ca în viitor să dispară meseria de șofer pe autobuze, așa cum au dispărut căruțașii și vizitiii.

'Cu China am început un proiect chino-european, în 2023, care se referă la transport urban. În Europa, dar și în China, transportul urban este bine dezvoltat în zone centrale ale orașelor, dar nu trebuie să-i uităm pe cei care stau în cartierele mărginașe. Noi ne ocupăm cu transport electric la mai multe niveluri care toate trebuie conectate corespunzător astfel încât să asigure mobilitatea, iar consumul de energie trebuie să fie relativ redus, un lucru destul de complicat. Noi lucrăm cu autobuze electrice și autobuze electrice autonome. Practic, ne așteptăm ca în viitorii ani meseria de șofer să dispară, așa cum a dispărut cea de căruțaș sau de vizitiu', a arătat universitarul.

Președintele Academiei Române, prof. Marius Andruh, a explicat că evenimentul de astăzi are deja o istorie densă, fiind lansat în anul 2024, cu ocazia aniversării a 75 de ani de relații diplomatice China-România.

'Am creat un eveniment care să cuprindă comunicări științifice din partea ambelor părți. Pentru a ne cunoaște mai bine, am avut o comunicare din partea noastră de știința și tehnologia informației, apoi aspecte culturale de la Institutul de Folclor al Academiei. (...) În acest an, tema este fizica, pentru un viitor digital. (...) Putem învăța de la toți, orice interacțiune este utilă, în ambele sensuri', a reliefat președintele Academiei Române.

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare China în România, Excelența Sa Chen Feng, a subliniat că în acest an China s-a clasat pe locul zece în Indicele Global de Inovare al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI).

'Finanțarea pentru cercetarea fundamentală a ajuns la 283 de miliarde de renminbi (RMB, moneda națională a Chinei - n.r.), fiind totodată a doua cea mai mare din lume. Personalul de cercetare și dezvoltare din China a ajuns la 7,95 milioane, cel mai mare număr din lume. Evenimentul de la Timișoara dinamizează schimbul de opinii academice, fiind nu doar o practică vie pentru comunitățile științifice chineză și română de a-și continua tradițiile, ci și o demonstrație concretă a acelei aprofundări continue a relațiilor bilaterale', a arătat ambasadorul Chinei la București. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Otilia Halunga/AGERPRES