Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) a adoptat, într-o şedinţă de lucru desfăşurată săptămâna trecută, la Braşov, o rezoluţie în care se precizează că universităţile trebuie să fie ''un motor al excelenţei universitare, prin calitate, integritate, echitate, solidaritate şi libertate academică".

"Calitate, integritate, echitate, solidaritate şi libertate academică sunt principiile pentru care reprezentanţii universităţilor membre CNR prezente la Braşov şi-au exprimat în unanimitate adeziunea, ca motor al promovării excelenţei universitare", se arată într-un comunicat.

Astfel, pentru recunoaşterea şi promovarea calităţii, "CNR susţine necesitatea şi importanţa evaluării şcolilor doctorale, precum şi importanţa unor clasificări şi ierarhizări bazate pe criterii de calitate, cum ar fi relevanţa prin raportare la nevoile pieţei muncii sau cele care ţin cont de aspecte esenţiale precum asigurarea condiţiilor de studiu/ cercetare şi viaţă adecvate pentru studenţi".

"Conectarea la fluxurile de cunoaştere internaţionale şi la modelele occidentale de guvernanţă, multiplicarea programelor de studii disponibile în limbi de circulaţie internaţională, promovarea activă şi eficientă a ofertei educaţionale existente în universităţile româneşti, precum şi intensificarea eforturilor în scopul valorificării oportunităţilor specifice programului Erasmus sunt asumate ca instrumente eficiente de asigurare a calităţii", se spune în comunicat.

Totodată, CNR susţine "orice măsură menită să sporească nivelul de integritate în mediul academic".

"Promovarea necondiţionată a valorilor eticii, integrităţii şi deontologiei profesionale sunt coordonate fundamentale ale activităţii universitare pe care toţi membrii CNR le au în vedere. În acelaşi timp, bazat pe integritate şi demnitate, conform statutului său asumat legal de către toate instituţiile membre, CNR susţine o abordare instituţionalizată a implicării în dezbaterile legate de politicile universitare, fără implicarea universităţilor în chestiuni politice care exced intereselor directe ale educaţiei şi cercetării ştiinţifice", potrivit aceleiaşi surse.

De asemenea, CNR pledează pentru "echitate în asigurarea resurselor necesare învăţământului superior, respectând totodată criteriile de performanţă, dar şi strategiile de dezvoltare a României, promovate prin hotărâri de Guvern şi aprobate la nivel european".

"Creşterea participării în învăţământul terţiar, cu asigurarea unor condiţii echitabile de acces, va putea conduce la formarea unei forţe de muncă înalt calificate, menită să poziţioneze România acolo unde îi este locul la nivel european. În acelaşi timp, CNR susţine principiul echităţii în accesul la o finanţare competitivă a cercetării între universităţi, institute naţionale de cercetare şi dezvoltare (INCD-uri) şi institutele de cercetare ale Academiei Române", precizează CNR.

Un alt principiu clamat de CNR este cel al solidarităţii. "Conform statutului său, CNR va continua să promoveze solidar şi activ interesele universităţilor membre, astfel încât acestea să beneficieze de autonomie în luarea deciziilor, aşa cum este garantat prin Constituţie, de fonduri suficiente, de acces la finanţare prin proiecte de cercetare sau în domeniul formării resursei umane, de un cadru legislativ stabil, clar şi eficient, ca premise indispensabile pentru dezvoltarea instituţională", menţionează sursa citată.

Nu în ultimul rând, CNR face referire şi la principiul libertăţii academice.

"Raportat la statutul CNR asumat legal de către toate universităţile membre, votul fiecărui rector în mecanismele de luare a deciziilor la nivelul Consiliului Naţional al Rectorilor are o valoare egală, similar tuturor structurilor asociative ale instituţiilor de învăţământ superior stabilite la nivel european şi internaţional (EUA, IAU, AUF....)", se arată în comunicat.

În raport cu principiile asumate, membrii CNR solicită adoptarea de către guvernanţi a unui set de măsuri, care să prevadă, între altele, "creşteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat Educaţiei, alături de 1% din PIB alocat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice din fonduri publice", şi "creşterea alocaţiei per student".

Totodată, CNR susţine "aplicarea Legii Educaţiei în sensul finanţării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior".

CNR doreşte "regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naţionale şi cerinţele economice de dezvoltare a României", şi îşi exprimă "totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de şcolarizare bugetate, propunere care face totală abstracţie de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii".

CNR cere şi "finanţarea instituţională a cercetării universitare - pe modelul finanţării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea ştiinţifică în universităţi şi crearea unor clustere de competitivitate în universităţi, care să menţină şi să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain".

Alte solicitări ale CNR se referă la "creşterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar şi la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităţilor", "evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, cu existenţa imperativă a unei componente internaţionale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparenţa şi relevanţa procesului", şi "crearea unui cadru legal prin care să se poată înfiinţa domenii noi de doctorat".

Totodată, CNR solicită "regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaţionale, cu respectarea aceloraşi criterii de performanţă ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică", şi "investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu, de siguranţă şi de viaţă ale studenţilor, dar şi în vederea creşterii eficienţei energetice şi reducerii amprentei de carbon".

"Principiile şi deciziile cuprinse în prezenta rezoluţie vor sta la baza contribuţiei CNR în cadrul proiectului România Educată, proiect pe care CNR îl susţine activ încă de la debutul său", se mai spune în comunicat.

La reuniune au participat ministrul Educaţiei Naţionale, un reprezentant al Preşedinţiei, reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti, ai confederaţiei sindicale din învăţământul superior - Alma Mater, ai organismelor şi instituţiilor implicate în învăţământul superior (ARACIS, ANPCDEFP - Erasmus, CNFIS, CNSPIS, CCCDI), precum şi reprezentanţi ai Departamentului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă şi ai altor instituţii de stat implicate direct sau indirect în viaţa, siguranţa şi dezvoltarea învăţământului superior românesc. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)