Creșterea economiei României cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul precedent, reprezintă o gură de oxigen, însă nu trebuie confundată cu o relansare economică, în condițiile în care PIB-ul a revenit doar la nivelul de acum un an, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.

'Datele prezentate în această dimineață de Institutul Național de Statistică arată un salt neașteptat de puternic al economiei în trimestrul al treilea. Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,1% față de trimestrul anterior. Este cel mai bun rezultat trimestrial din ultimii trei ani. Și poate cel mai important - vine într-un moment în care economia avea mare nevoie de o veste bună. Vestea are însă și o parte mai puțin roz: față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul este de numai 0,3% pe seria ajustată sezonier și de 0,1% pe seria brută. Altfel spus, după un an de contracție, economia a revenit doar la nivelul din toamna lui 2025. În esență, saltul de 2,1% este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare. Economia a ieșit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent. Practic, am recuperat ce am pierdut în ultimele trei trimestre și ne aflăm acolo unde eram acum un an', a scris Adrian Negrescu, vineri, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a explicat și evoluția economiei din ultimele trimestre.

'Pentru a înțelege rezultatul, trebuie privit drumul parcurs. În ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a prăbușit cu 1,5% față de trimestrul anterior, iar primul trimestru din 2026 a adus o nouă scădere, de 0,3%. Cele două trimestre negative consecutive au însemnat intrarea economiei în recesiune tehnică. A urmat un trimestru II de stagnare, cu o creștere zero. Raportat la anul precedent, economia a fost în scădere în primele două trimestre ale anului: cu 1,4% în trimestrul I și cu 1,9% în trimestrul II, pe seria ajustată sezonier. Trimestrul III este primul din acest an în care PIB-ul trece, chiar și la limită, peste nivelul din 2025. O parte din saltul trimestrial se explică printr-un efect de bază. Când economia pornește de la un nivel coborât, orice revenire a activității se vede amplificat în cifrele de la un trimestru la altul. Pe ansamblul primelor nouă luni, calculele pe baza seriei brute arată că economia se află încă ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, cu aproximativ 0,4%', a precizat consultantul economic.

În opinia sa, evoluția economiei în perioada următoare va depinde și de măsurile adoptate de autorități.

'Este important de spus că, dincolo de procente și calculele INS, contează însă ce urmează. România merge pe sârmă, cum spunea aseară Nazare. Avem nevoie de reforme, de o reducere a risipei bugetare și de proiecte de relansare economică. În primul rând de un buget realist pentru 2027, bazat pe cifre nu pe aspirații și estimări exagerat de optimiste. Alternativa, cum ne-a spus și președintele Dan, este acordul cu FMI pe care nimeni nu și-l dorește. Pe de altă parte, avem nevoie să vedem dacă această revenire vine din consum, din investiții sau doar dintr-un an agricol mai bun. Abia datele detaliate ce vin în decembrie ne vor spune dacă vorbim de o redresare sănătoasă sau de o tresărire de moment. Pentru Guvern, mesajul este clar: economia are o fereastră de oportunitate, iar aceasta nu trebuie închisă prin noi șocuri fiscale. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, de acces la finanțare și de investiții publice care să ajungă efectiv în economie. Altfel, riscăm ca revenirea din trimestrul III să rămână o excepție într-un an de stagnare', a mai scris Adrian Negrescu.

România a înregistrat o creștere economică de 2,1% în trimestrul trei comparativ cu trimestrul anterior, însă la nouă luni, economia a scăzut cu 0,3%, raportat la perioada similară din 2025, indică datele estimate (semnal) ale Institutului Național de Statistică, remise vineri AGERPRES. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)