Românii doresc o tranziție energetică care să reducă costurile, să crească autonomia și să aducă beneficii pentru climă, relevă un sondaj al Băncii Europene de Investiții (BEI) cu privire la climă în parteneriat cu Ipsos bva.

Astfel, pentru români, prețurile mai stabile sau mai scăzute la energie reprezintă principalul beneficiu așteptat de la tranziția energetică.

Conform cercetării, opt din zece români (80%) afirmă că majorarea prețurilor la energie le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, aceasta fiind cea mai mare pondere din UE. Mai mult de jumătate (55%) afirmă că și-au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate, aceasta fiind de asemenea cea mai mare pondere.

De asemenea, 67 % dintre români văd în tranziția energetică o încetinire a schimbărilor climatice. Aproape jumătate dintre aceștia (47%) afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la familie și prieteni din cauza creșterii prețurilor la energie, aceasta reprezentând cea mai mare pondere din UE.

Trei din patru români (76%) afirmă că tranziția energetică reprezintă o urgență pentru țara lor (UE: 75%). Întrebați ce se așteaptă să aducă tranziția energetică, cu mai multe răspunsuri posibile, 79% menționează prețuri mai stabile sau mai scăzute, 75% dependență redusă de petrolul și gazul din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice. În fiecare stat membru, majoritatea populației se așteaptă ca aceasta să încetinească schimbările climatice, de la 58% în Estonia până la 87% în Ungaria.

Realizat pe un eșantion de 23.000 de persoane în toate cele 27 de state membre ale UE, sondajul vine într-un moment în care creșterea prețurilor la energie a redus semnificativ puterea de cumpărare a opt din zece români. Toate cele trei beneficii așteptate de la tranziția energetică sunt menționate de o majoritate, însă ordinea lor s-a schimbat față de 2022. În urmă cu patru ani, încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul menționat cel mai frecvent în România și în 18 alte state membre, reducerea importurilor de petrol și gaze în opt state, iar prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie nu au fost menționate în niciun stat. Astăzi, prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie ocupă primul loc în România și în alte șapte state membre, dependența redusă în 16, iar clima în trei.

'Gospodăriile românești au simțit impactul creșterii prețurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa. Consolidarea securității aprovizionării și producerea unei cantități mai mari de energie curată la nivel național pot contribui la asigurarea unei energii mai fiabile și mai accesibile pentru familiile din România', a spus vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, citat în prezentarea rezultatelor sondajului.

Întrebați ce s-ar întâmpla dacă UE ar avansa prea încet în ceea ce privește tranziția energetică, românii au menționat în primul rând facturile: 80% consideră că o creștere pe termen lung a prețurilor la energie și a costului de trai reprezintă un risc (UE: 79%), înaintea celor 74% care menționează o dependență mai mare de petrolul și gazul din import. Partea pozitivă este mândria: doi din trei români (66%) menționează că s-ar simți mai mândri că sunt europeni dacă UE ar deveni independentă din punct de vedere energetic (UE: 62%).

În același timp, creșterea prețurilor la gaz, combustibilul pentru autovehicule, păcura sau energia electrică a redus 'semnificativ' puterea de cumpărare a opt din zece români (80%) în ultimele 12 luni (UE: 60%), aceasta reprezentând cea mai mare pondere din UE, inclusiv 34% care menționează un impact 'foarte semnificativ' (UE: 20%), cea mai mare pondere din UE.

Pentru a-și acoperi cheltuielile pe fondul creșterii prețurilor, 55% afirmă că și-au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate (UE: 38%), cea mai mare pondere din UE, în timp ce 27% au redus temperatura de încălzire a locuinței. Pentru unii, creșterea prețurilor la energie a însemnat mult mai mult decât simple reduceri: 27% afirmă că s-au îndatorat, au solicitat ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi de energie (UE: 16%), una dintre cele mai mari ponderi din UE.

În ceea ce privește traficul rutier, șapte din zece români (71%; UE: 60%) afirmă că majorarea prețurilor le-a schimbat modul în care își folosesc mașina, una dintre cele mai mari ponderi din UE: 29% au redus deplasările pentru nevoi fundamentale, cum ar fi cumpărăturile, programările la medic sau demersurile administrative; 47% au renunțat la o vacanță sau o vizită la familie și prieteni (UE: 30%), cea mai mare pondere din UE; 19% conduc acum cu viteză mai mică pentru a economisi combustibilul; iar 32% au înlocuit deplasările cu autoturismul personal cu folosirea în comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta (UE: 22%), una dintre cele mai mari ponderi din UE.

Pentru a face posibilă tranziția, 79% dintre români doresc ca energia cu emisii reduse de carbon să fie considerată o prioritate (UE: 87%). Energia solară ocupă primul loc (46%), înaintea energiei eoliene (26%), în timp ce gazul natural (24%; UE: 10%), deține una dintre cele mai mari ponderi din UE.

Întrebați care ar trebui să fie abordarea prioritară în UE în ceea ce privește tranziția energetică, 55% dintre români ar prefera să se construiască o industrie europeană competitivă în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest proces ar dura mai mult (UE: 55%); 34% ar implementa mai rapid tehnologii curate, folosind echipamente importate (UE: 29%). Fabricarea în Europa reprezintă abordarea preferată în toate cele 27 de state membre.

Majoritatea celor chestionați din România (54%) ar prefera ca țările UE să își pună în comun resursele pentru a finanța investițiile. În toate cele 27 de state membre, europenii preferă să își pună în comun resursele.

Grupul BEI este unul dintre principalii finanțatori ai tranziției energetice și ai securității energetice în Europa. În prezent, finanțează aproximativ jumătate din proiectele europene privind rețeaua electrică și interconectările, precum și una din cinci centrale solare, unul din trei parcuri eoliene terestre și cea mai mare parte a capacității eoliene offshore.

Sondajul BEI cu privire la climă este un studiu paneuropean privind opinia publică realizat în parteneriat cu Ipsos bva. Ediția din 2026, cea de-a opta, a cuprins un sondaj realizat pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale UE, în perioada 3 - 25 august 2026. Rezultatele sunt ponderate, astfel încât să fie reprezentative pentru populația fiecărei țări. În România, au fost chestionate 1.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani.

Edițiile din 2022 și 2026 au abordat tema beneficiilor preconizate în moduri diferite - în 2022 despre renunțarea la combustibilii fosili, în 2026 despre tranziția energetică - astfel încât rezultatele să fie comparabile în ceea ce privește beneficiul care ocupă primul loc în fiecare țară, și nu în ceea ce privește ponderea persoanelor care menționează fiecare beneficiu.

Grupul Băncii Europene de Investiții este componenta de finanțare a Uniunii Europene, deținută de cele 27 de state membre, și una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume. În 2025, Grupul BEI a încheiat contracte noi de finanțare și servicii de consultanță în valoare de 100 miliarde euro pentru peste 870 de proiecte cu impact puternic în jurul a opt priorități principale care susțin obiectivele politicilor UE: acțiunile climatice și de mediu, digitalizarea și inovarea tehnologică, securitatea și apărarea, coeziunea teritorială, agricultura și bioeconomia, infrastructura socială, parteneriate globale puternice și uniunea economiilor și a investițiilor. Pe lângă împrumuturi pe termen lung pentru mari infrastructuri, Grupul BEI atrage investiții private pentru proiecte și companii inovatoare, de mare risc, cu un rol tot mai mare pe piețele europene pentru finanțare de risc, capital de risc, garanții și securitizări. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)