logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Chisăliță: România începe să fie privită de NATO ca posibil centru logistic pentru regiunea Mării Negre

Image

NATO analizează extinderea sistemului său de conducte către flancul estic, iar România începe să fie privită nu doar ca stat de frontieră, ci ca un posibil centru logistic pentru întreaga regiune a Mării Negre, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.

'Invazia Rusiei în Ucraina nu a modificat doar arhitectura de securitate a Europei, ci și modul în care NATO își redefinește prioritățile logistice. În ultimele trei decenii, accentul Alianței s-a concentrat pe interoperabilitatea armatelor, tehnologia militară și mobilitatea rapidă a trupelor. Astăzi, însă, planificatorii militari redescoperă o lecție veche de când există războaiele moderne: fără combustibil, nici cele mai performante tancuri, avioane sau nave nu valorează mare lucru. Logistica a redevenit coloana vertebrală a puterii militare', scrie specialistul în energie.

El spune că experiența războiului din Ucraina a demonstrat că transportul combustibilului cu cisterne rutiere sau feroviare este vulnerabil, costisitor și greu de susținut în cazul unui conflict de mare intensitate și, astfel, conductele petroliere dedicate produselor rafinate redevin astfel infrastructuri de importanță strategică.

'Puțini europeni cunosc existența NATO Pipeline System (NPS), deși acesta reprezintă una dintre cele mai importante infrastructuri logistice ale Alianței. Sistemul nu transportă țiței brut, ci combustibili rafinați - kerosen pentru aviație, motorină și benzină - necesari funcționării bazelor aeriene, unităților terestre și operațiunilor militare. Cea mai importantă componentă este Central Europe Pipeline System (CEPS), care traversează Europa Occidentală și conectează rafinării, porturi maritime, depozite strategice și baze aeriene. Rețeaua însumează aproximativ 5.300 km de conducte și deservește zeci de facilități logistice', subliniază Chisăliță.

Potrivit acestuia, la nivelul NATO Pipeline System, infrastructura depășește 10.000 km de conducte și aproximativ patru milioane de metri cubi de capacități de stocare. 'Nu este doar un sistem de transport. Este o infrastructură concepută pentru a permite desfășurarea rapidă și susținerea pe termen lung a operațiunilor militare', menționează specialistul.

El adaugă că, până în 2022, centrul de greutate al sistemului logistic al NATO era situat în Europa Occidentală, dar, în prezent, amenințările s-au mutat. Flancul estic - de la Marea Baltică până la Marea Neagră - găzduiește cea mai mare concentrare de trupe aliate din ultimele decenii. În Polonia, România și statele baltice au fost create noi grupuri de luptă, iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu este în curs de extindere pentru a deveni una dintre cele mai importante facilități NATO din Europa de Est.

'Toate aceste baze au nevoie de un lucru aparent banal, alimentare continuă și sigură cu combustibil. În prezent, mare parte din această logistică se bazează pe transport rutier, feroviar și naval. În timp de pace, acest lucru este suficient. În cazul unui conflict major, însă, vulnerabilitatea acestor mijloace de transport devine evidentă. De aici apare necesitatea extinderii rețelei de conducte către est', explică specialistul.

El a menționat, în context, că România moștenește o infrastructură 'construită pentru un alt război'. Paradoxal, unul dintre avantajele României provine chiar din perioada comunistă. În anii Războiului Rece, România a construit un sistem complex de transport al țițeiului și produselor petroliere. Acesta deservea atât economia națională, cât și necesitățile armatei.

Conform analistului, România a avut un sistem strategic de conducte și depozite de combustibili construit în perioada comunistă, conceput pentru a asigura alimentarea armatei și a economiei în caz de război. Acesta includea: rețele de conducte pentru țiței și produse petroliere; numeroase depozite militare și civile dispersate; legături cu rafinăriile din zona Ploiești, porturile petroliere și bazele aeriene.

De asemenea, au existat depozite semi-îngropate și subterane, 'însă nu există dovezi publice că România ar fi construit un sistem național de cavități subterane comparabil cu cele din unele state NATO sau cu depozitele în caverne saline ca în alte țări'. Au existat însă: rezervoare îngropate sau protejate cu valuri de pământ; depozite militare camuflate și dispersate; instalații proiectate să reziste mai bine bombardamentelor decât rezervoarele de suprafață.

Chisăliță previzează că o parte din infrastructură încă există, dar: unele conducte sunt utilizate de CONPET; unele depozite militare sunt încă folosite; alte tronsoane și depozite au fost scoase din uz, conservate sau privatizate după 1990.

'Aceasta este diferența fundamentală dintre România și multe alte state din regiune, România nu pornește de la zero', evidențiază președintele AEI.

El afirmă că, din perspectiva NATO, cea mai importantă infrastructură românească este reprezentată de legătura dintre Portul Constanța și zona rafinăriilor. Oil Terminal, Petrobrazi, Petrotel și Petromidia formează unul dintre cele mai importante noduri energetice din Europa de Sud-Est.
Conductele care conectează aceste facilități pot reprezenta fundamentul unui viitor coridor logistic destinat alimentării bazelor NATO din România și, ulterior, din Bulgaria și Turcia.

Estimările indică faptul că între 250 și 500 km din infrastructura existentă ar putea avea valoare strategică după evaluări tehnice și modernizare.

În opinia specialistului, pentru integrarea într-un sistem logistic aliat ar fi necesare: conducte noi către frontiera cu Bulgaria; conexiuni directe cu baza Mihail Kogălniceanu; noi stații de pompare; terminale moderne de încărcare rutieră și feroviară; depozite strategice de mare capacitate în Dobrogea; sisteme moderne de automatizare și monitorizare.

În funcție de scenariul tehnic ales, între 300 și 400 km de conducte noi ar putea completa infrastructura deja existentă. Deși costurile ar fi considerabile, există posibilitatea finanțării prin programele NATO și ale Uniunii Europene dedicate mobilității militare și infrastructurii critice.

'Beneficiile economice pot depăși componenta militară. Discuția este adesea prezentată exclusiv în termeni de securitate. În realitate, impactul economic ar putea fi la fel de important. Construcția unei asemenea infrastructuri ar genera lucrări de sute de milioane euro', apreciază Chisăliță.

Acesta ar însemna: contracte pentru industria românească; lucrări de construcții și montaj; producție de echipamente; automatizări industriale; sisteme de securitate; servicii de mentenanță; noi locuri de muncă.

'Dacă statul ar păstra proprietatea asupra conductelor și ar opta pentru concesionare sau operare în parteneriat, ar putea obține venituri recurente de 20-30 milioane de euro pe an, în timp ce costurile modernizării ar putea fi suportate în mare măsură din fonduri europene și aliate.
Portul Constanța poate deveni poarta energetică a flancului estic. Importanța Portului Constanța a crescut spectaculos după izbucnirea războiului din Ucraina. Traficul de mărfuri a crescut, iar portul a devenit una dintre principalele rute logistice pentru exporturile ucrainene și pentru aprovizionarea regiunii. Integrarea sa într-o rețea NATO de transport al combustibililor i-ar conferi o dimensiune suplimentară. Constanța nu ar mai fi doar un mare port comercial, ci unul dintre principalele noduri logistice energetice ale Alianței. În jurul său s-ar putea dezvolta noi terminale, depozite, facilități industriale și servicii logistice cu efecte economice pe termen lung', subliniază specialistul.

El susține, pe de altă parte, că vor exista și costuri inerente.

'Orice infrastructură strategică devine automat infrastructură critică. Conductele și depozitele ar trebui protejate permanent împotriva sabotajului, atacurilor cibernetice și amenințărilor hibride. Aceasta presupune investiții suplimentare în securitate, supraveghere și intervenție. În plus, dezvoltarea unei asemenea rețele poate genera dificultăți administrative, exproprieri și controverse politice interne. Aceste provocări nu trebuie ignorate, dar nici exagerate. Ele fac parte din orice proiect major de infrastructură', remarcă Chisăliță.

Conform acestuia, interesul național ar impune câteva condiții clare: proprietatea asupra infrastructurii să rămână românească; utilizarea să se facă prin concesiuni sau acorduri de operare; modernizarea să fie finanțată preponderent din fonduri externe; firmele românești să participe la lucrări și mentenanță; investițiile să includă și infrastructură civilă - porturi, căi ferate și drumuri.

'România dispune de un avantaj pe care puține state din regiune îl au simultan, un port strategic la Marea Neagră, rafinării importante, o rețea națională de conducte, o industrie energetică cu experiență și una dintre cele mai mari baze NATO din Europa. Aceste elemente există deja. Provocarea este transformarea lor într-un sistem coerent. Dacă acest lucru se va realiza, România nu va mai fi doar un beneficiar al securității oferite de NATO, ci unul dintre furnizorii infrastructurii logistice fără de care apărarea flancului estic nu poate funcționa eficient', susține președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 2795

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 16-11-2026 17:33

Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor

România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). &#

Economic Intern 16-11-2026 17:06

Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung

Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI

Economic Intern 16-11-2026 16:52

Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare

Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore

Economic Intern 16-11-2026 16:37

Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții

România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de

Economic Intern 16-11-2026 16:35

Ruxandra Bădilă (FIC): Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi descurajează lipsa de predictibilitate și birocrația

Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi țin departe lipsa de predictibilitate și birocrația, a declarat, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Pentru că s-a menționat deja timpul necesar procedurilor de autorizare, aș vre

Economic Intern 16-11-2026 16:30

Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România, în 2025 (OIREP)

Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au intrat pe piața din România în anul 2025, cu 2,67% mai multe decât în anul precedent, iar hârtia și cartonul, împreună cu lemnul, au reprezentat 57,7% din totalul raportat, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), citate de către organizația care implementează transferul de resp

Economic Intern 16-11-2026 16:22

Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț (analiză)

Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț, iar acest model a contribuit la intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB), o companie cu peste 9.000 de angajați și sute de mii de călători pe zi, potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames. '

Economic Intern 16-11-2026 16:10

Nuclearelectrica și BEI au semnat contractul de finanțare, în valoare de 400 milioane euro, pentru finalizarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă

Societatea Națională Nuclearelectrica și Banca Europeană de Investiții au semnat, luni, Contractul de Finanțare în valoare de 400 milioane de euro pentru finalizarea Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ca urmare a aprobării de către acționarii SNN a contractării sprijinului financiar acordat de BEI, în valoare de 800 milioane euro, informează c

Economic Intern 16-11-2026 15:05

Ardeleanu (AVR): Autoritatea Vamală Română va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor

Autoritatea Vamală Română (AVR) va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor în activitatea vamală, în contextul reformei legislației europene în domeniu, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul instituției. Acesta a explicat că noua platformă europeană de date vamale 'va efectua analize

Economic Intern 16-11-2026 15:01

Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 496,8 milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 496,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 56 de luni, la un randament mediu de 6,81% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 600 de milioane de lei, ia

Economic Intern 16-11-2026 15:00

Dumitru (ANRE): Tranziția energetică se află în altă etapă; numai capacitatea de producție, pe hârtie, nu va conduce la schimbări majore

Tranziția energetică se află în acest moment într-o nouă etapă și trebuie să fim de acord că numai capacitatea de producție pe hârtie nu va conduce la schimbări majore și să avem în vedere că această capacitate trebuie integrată în rețea și stocată, a declarat, luni, Ion Dumitru, șef serviciu surse regenerabile și tranziție energetică în c

Economic Intern 16-11-2026 14:29

BNR: Inflația ar urma să scadă la 2,5% în trimestrul al treilea din 2028

Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 2,5% în trimestrul al treilea din 2028, după ce va atinge 7,4% la sfârșitul acestui an și va coborî la 3,7% în decembrie 2027, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, publicat de Banca Națională a României (BNR). 'Rata anuală a inflației IPC este anticipată să c

Economic Intern 16-11-2026 14:19

Ardeleanu (AVR): Peste 80% dintre declarațiile vamale sunt aferente comerțului electronic

Peste 80% dintre declarațiile vamale depuse în România vizează mărfuri comercializate online, iar volumul tot mai mare al acestor operațiuni reprezintă o provocare pentru autoritățile din întreaga Uniune Europeană, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul Autorității Vamale Române (AVR). 'Mare parte din

Economic Intern 16-11-2026 14:13

Isărescu: Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un proiect istoric și o șansă pe care țara a valorificat-o, dar cea mai mare dezamăgire este că România nu învață din greșelile politicilor economice prociclice, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. 'Eu nu pot să am decât o privire

Economic Intern 16-11-2026 14:12

Chirițoiu: Cazul privind scorul FICO va fi finalizat la mijlocul anului viitor

Investigația privind scorul FICO, în funcție de care este evaluată capacitatea unui client de a rambursa un credit, demarată în 2023 de Consiliul Concurenței, va fi finalizată în primul semestru al anului viitor, a declarat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. 'E o investigație în care suspectăm o înc