CNSM: Incertitudinile la nivel global și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri sistemice de nivel sever în 2025
Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate în 2025 au fost incertitudinile la nivel global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare, se arată în Raportul anual 2025, publicat pe site-ul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).
'Riscurile la adresa stabilității financiare pe plan intern au rămas ridicate și în anul 2025, evidențiind fragilitățile existente la nivel național și internațional. Contextul marcat de incertitudini geopolitice și evoluții imprevizibile în domeniul politicilor comerciale au continuat să genereze un mediu volatil, susceptibil să producă efecte perturbatoare asupra economiei și piețelor financiare. Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menținere constantă în perioada următoare', se menționează în raport.
Potrivit sursei citate, acestora li se adaugă riscurile de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, în cazul celui din urmă risc perspectiva fiind de creștere în perioada următoare.
CNSM semnalează că principalele vulnerabilități care au continuat să se manifeste în anul 2025 constau în disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile bilanțiere ale firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică și lipsa forței de muncă calificate, precum și schimbările climatice.
'Politica macroprudențială tratează aceste vulnerabilități ca fiind interdependente, subliniind importanța unor măsuri coerente care să prevină acumularea riscurilor ciclice și, concomitent, să corecteze rigiditățile și fragilitățile de natură structurală. În acest context, eficiența politicii macroprudențiale depinde de coordonarea strânsă cu alte politici economice, în special cu politica fiscală, politicile structurale și cele privind tranziția climatică, în vederea consolidării rezilienței sistemului financiar pe termen mediu și lung', se precizează în raport.
Acesta subliniază că, activitatea economică la nivel național a continuat să evolueze într-un ritm relativ modest, consemnând în anul 2025 o creștere în termeni reali de 0,7 la sută față de anul precedent, iar, în perspectivă, creșterea economică este anticipată să rămână moderată, cu un avans al PIB real estimat la 1,1 la sută în 2026, respectiv la 2,1 la sută în 2027 (potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene - CE), într-un context în care efectele măsurilor de consolidare fiscală sunt așteptate să continue să exercite presiuni asupra consumului privat, în special pe parcursul anului 2026.
Susținerea activității economice în anul 2026 este așteptată să provină într-o măsură mai mare din accelerarea formării brute de capital fix, inclusiv pe fondul utilizării mai ample a fondurilor europene, precum și din consolidarea contribuției exporturilor nete, în condițiile temperării dinamicii importurilor.
'În acest context, atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale, atât pe termen scurt, pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și a fragmentării geoeconomice la nivel global, cât și pe termen mediu și lung, în vederea sporirii potențialului de creștere și a întăririi rezilienței economiei românești, inclusiv prin realizarea de reforme structurale. (...) În condițiile menținerii unui grad relativ redus de absorbție și utilizare a fondurilor PNRR până în prezent, accelerarea implementării reformelor necesare rămâne o prioritate la nivel național, în scopul maximizării atragerii resurselor disponibile până la termenul de expirare a programului în august 2026', atrag atenția autorii raportului.
Aceștia reamintesc că deficitele gemene ridicate au continuat să reprezinte unul dintre principalii factori de risc la adresa stabilității financiare pe plan intern. Potrivit celor mai recente evaluări ale CE, România a consemnat și în anul 2025 atât cel mai mare deficit fiscal, cât și cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. Execuția bugetară (metodologie cash) pentru anul 2025 s-a soldat cu un deficit de 7,65 la sută din PIB, în scădere cu aproximativ 1 punct procentual față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la un nivel inferior țintei de 8,4 la sută prevăzute în rectificarea bugetară din luna septembrie. Ponderea datoriei publice în PIB s-a menținut pe traiectoria pronunțat ascendentă inițiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 59,3 la sută în T4 2025, potrivit metodologiei ESA (în creștere cu 4,5 puncte procentuale în raport cu T4 2024), situându-se în continuare sub media UE, deși în apropierea limitei de 60 la sută prevăzute de criteriile de la Maastricht.
În perspectivă apropiată, aceasta este așteptată să își mențină tendința crescătoare, în timp ce deficitul bugetar este estimat să se reducă treptat pe parcursul anilor următori, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, în contextul noului cadru revizuit de guvernanță economică al UE și al planului bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, deși se mențin incertitudini importante.
'Astfel, consolidarea fiscal-bugetară rămâne esențială pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, precum și în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor, ce ar putea genera presiuni asupra primei de risc suveran, a volatilității fluxurilor de capital și a cursului de schimb și, implicit, asupra stabilității financiare în ansamblu, având în vedere inclusiv deținerile importante de titluri de stat ale băncilor, fondurilor de pensii și societăților de asigurare. Continuarea procesului de consolidare bugetară este așteptată să contribuie la atenuarea presiunilor asupra dezechilibrului extern', se mai arată în Raport.
În ceea ce privește deficitul de cont curent, acesta s-a situat în 2025 la 30,1 miliarde euro, în creștere cu aproximativ 4,4% față de anul precedent, în principal pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și secundare, în condițiile în care deficitul balanței bunurilor s-a redus ușor (cu aproximativ 1,9 la sută față de anul precedent), iar excedentul balanței serviciilor s-a majorat. În acest context, poziția investițională internațională netă a României a continuat să se deterioreze, menținându-se pe parcursul anului 2025 sub pragul de 35% din PIB stabilit de Comisia Europeană.
În același timp, datoria externă s-a majorat până la nivelul de 227,3 miliarde euro la finele anului 2025 (în creștere cu 11,7 la sută față de sfârșitul anului 2024). În structură, această dinamică a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen lung, în timp ce componenta pe termen scurt a înregistrat un avans mai moderat, aceasta din urmă fiind acoperită în proporție de peste 100% de rezervele valutare ale BNR (decembrie 2025), ceea ce indică menținerea unui risc de refinanțare relativ redus pe termen scurt.
'Cu toate acestea, avansul datoriei externe și persistența deficitelor gemene ridicate justifică o supraveghere sporită a dinamicii fluxurilor de capital, concomitent cu o coordonare atentă a politicilor care să asigure un cadru coerent, credibil și predictibil pentru reducerea vulnerabilităților externe, în special având în vedere tensiunile comerciale și geopolitice de pe plan
internațional', precizează CNSM.
Datoria totală a sectorului real a continuat să sporească în anul 2025, cu 5,6% în decembrie 2025 în termeni anuali, până la 819,4 miliarde lei. Peste jumătate din aceasta este finanțată de bănci (51% în decembrie 2025), iar circa 31% reprezintă datorie externă nefinanciară de tipul creditelor mamă-fiică. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INCDFP recomandă publicului să consulte sursele oficiale pentru informații actualizate privind parametrii cutremurelor
Diferența dintre magnitudinea seismului de miercuri dimineața afișată în notificările sistemului Android Earthquake Alerts al Google, de 6,5, și valorile estimate de INCDFP, poate fi explicată prin faptul că cele două sisteme utilizează tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite, a precizat Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica P
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul









