Program de guvernare/Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029, asumată în document
Absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 (N+2) din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027 reprezintă unul dintre obiectivele generale ambițioase cuprinse în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Adrian Veștea, dat publicității duminică.
Conform sursei, principalele direcții de acțiune sunt: posibilitatea eficientizării programelor, în contextul pachetului de flexibilități pus la dispoziție de Comisia Europeană, în contextul evaluării intermediare (mid-term review) și ReArm - creșterea prefinanțărilor la nivelul programelor, extinderea perioadelor de eligibilitate ale programelor, introducerea noilor priorități (apărare, locuințe sociale etc.); transformarea fondurilor europene într-un instrument de stabilizare și accelerare a investițiilor publice, prin utilizarea lor prioritară pentru proiectele mature, cu impact economic ridicat, care pot susține formarea brută de capital, creșterea productivității și reducerea presiunii asupra bugetului național.
De asemenea, se mizează pe: crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea și contractarea proiectelor mature și fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice; reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent și predictibil al investițiilor; simplificarea și digitalizarea completă a proceselor de evaluare, verificare, autorizare și plată, cu obiectivul reducerii duratei procedurilor, a sarcinii administrative asupra beneficiarilor și a resurselor umane alocate activităților repetitive.
Se are, totodată, în vedere, corelarea fondurilor europene cu strategia fiscal-bugetară a României, astfel încât investițiile europene să devină principalul instrument de modernizare și convergență, reducând presiunea asupra bugetului național și contribuind la menținerea unui nivel ridicat, dar sustenabil, al investițiilor publice.
Programul de guvernare pune preț pe consolidarea descentralizării în implementarea Programelor Regionale și sprijinirea coordonării acestora. Astfel, Guvernul va continua procesul de descentralizare a implementării fondurilor europene, prin întărirea rolului regiunilor și al autorităților de management responsabile de Programele Regionale. Obiectivul este ca deciziile privind dezvoltarea regională să fie mai aproape de nevoile reale ale comunităților, iar investițiile să răspundă mai bine specificului economic, social și teritorial al fiecărei regiuni.
În același timp, descentralizarea trebuie însoțită de coordonare strategică, reguli clare și sprijin tehnic constant. MIPE va avea rolul de a asigura coerența națională a Programelor Regionale, corelarea acestora cu prioritățile Guvernului, complementaritatea cu PNRR, Politica de Coeziune și celelalte programe naționale, precum și menținerea unui dialog unitar cu Comisia Europeană.
Un alt obiectiv general este evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente Fondului pentru Tranziție Justă (FTJ) și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizare și tranziție justă la nivelul celor șase județe eligibile (Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova).
Conform programului de guvernare, România va susține activ, în negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual, menținerea Politicii de Coeziune ca principală politică europeană de investiții structurale, convergență și reducere a disparităților dintre regiuni. Pentru România, coeziunea nu este doar o sursă de finanțare, ci un instrument esențial de modernizare, competitivitate și stabilitate economică.
Principalele direcții de acțiune sunt: lansarea unui proces coordonat de consultare interministerială și interregională, pentru agregarea nevoilor și propunerilor de reforme și investiții relevante pentru perioada 2028-2035; constituirea unui mecanism național de guvernanță pentru CFM 2028-2035, care să includă reprezentanți ai tuturor structurilor cu rol în politicile sectoriale și regionale.
Se mai precizează că menținerea unei alocări consistente pentru Politica de Coeziune - România va susține păstrarea unui nivel semnificativ al Politicii de Coeziune în cadrul bugetului european, de aproximativ o treime din viitorul Cadru Financiar Multianual. Reducerea decalajelor de dezvoltare rămâne o prioritate europeană, iar regiunile mai puțin dezvoltate au nevoie de resurse predictibile, multianuale și suficiente pentru investiții structurale; asigurarea unui nivel de co-finanțare suficient pentru a multiplica efectele finanțărilor europene.
Premierul desemnat Adrian Veștea a depus, duminică, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare. Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se vor reuni pentru a stabili calendarul dezbaterii și votării Guvernului Veștea. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul