Reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale, pentru o mai eficientă combatere a acestui fenomen ilicit, reevaluarea legislației privind salarizarea personalului din sistemul de justiție care să prevină procesele și calculul diferențiat al salariilor, secții specializate pentru mediul de afaceri, începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel, se numără printre obiectivele propuse pentru domeniul Justiție în programul de guvernare de către premierul desemnat, Adrian Veștea.

Alte propuneri la capitolul Justiție vizează: îmbunătățirea cadrului legal pentru susținerea accesului la justiție prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice și juridice; generalizarea proiectului Educația juridică în școli, element esențial de prevenție socială pe termen lung; simplificarea procedurilor comerciale în vederea încurajării de noi investiții și a dezvoltării celor existente; armonizarea legislației primare și secundare la reglementările europene în materie de TVA și taxe, precum și la practica Curții de Justiție a Uniunii Europene; înființarea unui corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice; promovarea de instrumente alternative proceselor în instanță, precum medierea, arbitrajul și procedurile notariale.

Totodată se are în vedere: identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere; reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare pentru eficientizarea activității acesteia; reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiție.

Pentru eficientizarea actului de justiție în programul de guvernare Veștea se mai propune: recuperarea cheltuielilor cu persoanele care s-au sustras urmăririi penale sau executării condamnărilor; utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraților pensionari în activitate și diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani; reforma instituțională și legislativă pentru protecția superioară a victimelor infracțiunilor.

Sunt propuse și o serie de acțiuni eficiente pentru instituțiile subordonate și profesiile conexe actului de justiție, care vizează, între altele: eficientizarea activității de expertiză judiciară, consolidarea capacității operaționale a INEC în cât mai multe domenii de activitate și dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial; eficientizarea activității ANP, DNP prin revizuirea și modernizarea cadrului legislativ și prin reforma instituțională; măsuri pentru reintegrarea polițiștilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen maxim de 7 ani de la data ieșirii din sistem ca urmare a pensionării; eficientizarea mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii; întărirea rolului ANABI și colaborarea cu Ministerul de Finanțe.

În privința programelor de programele de finanțare/dezvoltare a proiectelor de infrastructură în sistemul judiciar se propune, între altele, continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiție - Justice District - din București, finalizarea construcției a două penitenciare noi (Buzău și Prahova) și continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO.

Nu în ultimul rând sunt avute în vederea o serie de măsuri pentru debirocratizarea sistemului Justiției, astfel : digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor și activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate; utilizarea instrumentelor de inteligență artificială; revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării și adecvării acestuia la cerințele impuse de procesul de digitalizare a desfășurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanță. AGERPRES / (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Marius Frățilă, editor online: Alexandru Cojocaru)