Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale
Reinstituirea valorile umanismului într-o societate digitalizată, marcată de tensiuni sociale, conflicte geopolitice și polarizări ale sferei publice, măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale, de protejare și valorificare a patrimoniului, de promovare a culturii contemporane și, de asemenea, de impulsionare a diplomației culturale se numără printre obiectivele generale regăsite în programul de guvernare propus de premierul desemnat, Adrian Veștea.
Potrivit documentului, se are în vedere reinstituirea valorilor vieții culturale și a demnității vieții artiștilor și operatorilor culturali, postulând un model al guvernării care plasează în centrul său domeniul cultural ca platformă de coeziune socială, cooperare și stimulare a sensibilității istorice și empatiei umane.
Guvernul va urmări combaterea mentalităților și practicilor care au redus profesionalizarea artistului la un proces relativ la o piață independentă, în care munca este orchestrată sezonier și fragmentar, prin proiecte pe termen scurt și mediu; stimularea proiectelor pe termen lung pentru educația culturală, activitatea culturală și consumul cultural, recuperând relația dintre autorii actului cultural, instituții publice și private și public.
Corelarea soluțiilor pentru combaterea inegalităților sociale și a consumului scăzut de produse culturale, digitalizarea formelor de patrimoniu cultural tangibil și valorificarea patrimoniului intangibil ca soft-power în relațiile diplomatice și în procesele de incluziune socială și dezvoltarea campaniilor de promovare a artiștilor români și reconfigurarea vocației culturale a României pe scena diplomației europene sunt alte obiective generale ale domeniului cultural.
Între reformele propuse se numără revizuirea rolului și sarcinilor ministerului de resort, cu accent pe mobilizarea și capacitarea politicilor culturale în procesul de dezvoltare a unei societăți în care corespondențele dintre cultura publică și cea privată să sprijine un contract social axat pe valori precum solidaritatea, creativitatea, performanța și diversitatea.
Prin aceasta, se urmărește ca statul român să: devină generatorul unei politici pro-europene în sectorul cultural, al unei strategii bazate pe criterii de performanță, corelate cu dezvoltarea sustenabilă a României prin mobilizarea capitalului cultural creativ; să își asume rol activ în raport cu dezvoltarea, promovarea sau exploatarea inteligentă a oportunităților din domeniul cultural, valorificând sectoarele culturale și industriile creative în mod egal; să își îndeplinească rolul de construire și armonizare a cadrului legislativ și rolul de monitorizare a domeniului, să colaboreze și să se consulte periodic cu autorități centrale/locale; să își îndeplinească sarcinile rezultate din acorduri și măsuri adoptate de stat la nivelul Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene.
De asemenea, ministerul de resort va trebui să cunoască și să respecte prioritățile culturale europene și să genereze programe de colaborare cu autorități și instituții din spațiul comunitar; să asigure cotutelă cu Ministerul Educației pentru coordonarea învățământului superior artistic și vocațional pentru o mai bună adecvare la necesarul forței de muncă specializate, stimularea antreprenoriatului creativ, să efectueze analiza și cartografierea infrastructurii culturale naționale, a echipamentelor, a cheltuielilor pe categorii, analiza resursei umane existente - în vederea obținerii unei imagini corecte și complete a domeniului Culturii și finalizării procesului de descentralizare.
Programul prevede și eficientizarea activității instituțiilor care administrează fondurile colectate din contribuții - obligație legală (CNC, AFCN, INP) în vederea creșterii eficienței utilizării acestor resurse.
Totodată, se are în vedere creșterea accesului echitabil la cultură și a implicării acesteia în societate - construirea unei politici culturale naționale în care să fie expres menționate funcțiile culturii, ale rolului social și civic, precum și ale rolului de factor de dezvoltare locală și regională (potențialul economic neexplorat al culturii), principiile și obligațiile statului față de cultura publică, precum și recunoașterea culturii private (industrii de divertisment, antreprize, ONG-uri de intervenție pentru educație culturală etc.
Aceasta se va realiza prin: adoptarea clasificării resurselor pe categorii și plasarea organizațiilor, profesioniștilor, a instituțiilor publice și a bunurilor culturale de consum generate la nivel național pe sectoare creative dinamice pentru a deveni motoare de dezvoltare cu rol de prezervare a formelor de expresie culturală identitare - sectoare culturale creative (SCC); creșterea accesului la cultură prin programe naționale susținute, destinate: mediului rural și urbanului mic, implementării politicii naționale privind 'educația prin cultură', încurajării lecturii (inclusiv pe suport electronic), diversificării formelor de finanțare actuale; dezvoltării componenței cultural-artistice susținute pentru toate politicile publice și programele destinate prevenirii și combaterii consumului de droguri, a dependenței de jocuri de noroc, a violenței domestice și dezinformării.
Documentul mai prevede asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel național: geografice (de acces) - o răspândire echilibrată a ofertei la nivel teritorial; economice - legate de costurile bunurilor culturale oferite prin sistemul instituțiilor publice; sociale și educaționale - includerea în programele educaționale a ofertelor pentru patrimoniu, carte/biblioteci, artele spectacolului, arte vizuale, educație media - ca bază de alfabetizare culturală națională, precum și diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.
Reconstruirea managementului cultural (pregătire și competențe asociate similare cu cele din restul Europei) și eliminarea suprapunerii nivelurilor de decizie (criteriul profesionalizării și competențelor asociate guvernanței culturale) se vor realiza prin: creșterea capacităților administrative ale instituțiilor culturale prin reconsiderarea cadrului legislativ al selecției și responsabilizării managerilor instituțiilor de cultură și organizarea concursurilor de management în situațiile de interimat; responsabilizarea directă a managerilor și transparentizarea bugetelor instituțiilor publice de cultură și stimularea managementului resurselor prin acordarea dreptului de reținere și utilizare a unei cote-părți din veniturile rezultate din exploatarea bunurilor aflate în administrare.
Între acțiunile pe termen mediu, programul include mutarea accentului de pe 'cultura instituționalizată' și valorificarea culturii ca domeniu generator de profit, corelate cu reintegrarea organizațiilor publice de media în politicile culturale care va fi realizată prin reconsiderarea raportării culturii publice la legislația administrației publice și a normativelor pentru servicii publice (de la Codul muncii și Codul administrativ până la legile speciale); perfecționarea profesioniștilor și specializarea tinerilor absolvenți de studii universitare pentru a urma o carieră în domeniul culturii prin eliminarea inechităților de salarizare persistente și implementarea unei grile de salarizare stimulativă pentru specialiștii din sector; diminuarea angajărilor în sistem prin raporturi juridice de muncă și facilitarea atragerii specialiștilor din sfera profesiilor creative independente concomitent cu operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist și a unui sistem de protecție socială dedicat și cu încurajarea optării pentru profesii libere și pentru reintroducerea competitivității în profesiile culturale.
În același cadru programul include auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice atât în cadrul organizațiilor/structurilor instituționale tipice, cât și în cazul celor atipice; trecerea la un sistem de subvenționare a organizațiilor de media publică, bazată pe venituri realizate prin contribuția beneficiarilor, completată cu alocări din fonduri publice, degrevarea bugetului de stat; implementarea instituției transferului de credite, în funcție de interes și importanță locală, județeană, națională, complementar de către autoritatea locală, județeană sau centrală/ministerul de linie, după caz, cu posibilitatea pierderii cofinanțării în situații relevante prin criteriile măsurabile de performanță; clasificarea instituțiilor publice de cultură în categoriile legilor speciale și reorganizarea instituțiilor artificial create.
Va fi realizată revitalizarea patrimoniului cultural al României prin continuarea și dezvoltarea investițiilor în patrimoniul mobil/imobil național, inclusiv cel aflat în proprietate privată: fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului 'Temelii culturale', aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil și îmbunătățirea accesului la cultură; fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA în memorandumul de înțelegere cu privire la următorul mecanism financiar SEE 2021-2028; sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural, inclusiv cele dedicate minorităților; stimularea diversității culturale prin susținerea și finanțarea artiștilor, proiectelor culturale și a instituțiilor de spectacole; continuarea reabilitării, consolidării unor clădiri/monumente reprezentative având înrâurire asupra patrimoniului cultural național, inclusiv cele dedicate minorităților; alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcționării instituțiilor culturale prevăzute în PNRR.
În program este prevăzută și continuarea schemelor de ajutor de stat pentru producția, distribuția și exploatarea de opere audiovizuale, încurajarea extinderii și modernizării rețelei naționale de săli de cinematograf prin: continuarea susținerii sectorului cinematografic și atragerea de investitori străini și crearea de noi oportunități pentru industria de film și finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale.
Totodată, Guvernul Veștea mai propune: digitizarea patrimoniului cultural național prin implementarea proiectelor pentru realizarea unei platforme naționale comune pentru furnizarea de servicii publice digitale în domeniu patrimoniului cultural; îmbunătățirea și operaționalizarea sistemului electronic de consultare publică (SeCoPu); dezvoltarea de instrumente digitale interoperabile de colectare a datelor din sectoarele culturale și creative; dezvoltarea sistemului digital pentru procesele de finanțare a culturii (SDFC) pentru utilizarea lui de cât mai multe autorități finanțatoare din sectorul cultural; digitalizarea activității administrative a ministerului și ale instituțiilor aflate sub autoritatea sa și digitalizarea integrală, la nivel național, a sistemului de ticketing pentru activitățile culturale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Timiș: Maria Grapini afirmă că obiectivul PUCL în județ e ca în 2028 să aibă filiale în 80 % dintre localități
Președinta Biroului Național al Partidului Umanist Conservator Liberal (PUCL), europarlamentarul Maria Grapini, a declarat vineri, într-o conferință de presă la Timișoara, că organizația județeană Timiș a formațiunii are o acoperire cu filiale a 40% din localități, obiectivul fiind ca până în alegerile din 2028 procentul să ajungă la 80%.
Uniformele școlare, stabilite cu implicarea elevilor: amendament anunțat de Daniel Zamfir (PSD)
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, s-a întâlnit vineri cu reprezentanții asociațiilor de elevi și părinți, cu care a convenit introducerea unui amendament în actul normativ, astfel încât ținuta specifică fiecărei școli să fie stabilită cu implicarea totală a elevilor. 'Legea uniformei - un pas necesar pen
Nicușor Dan s-a întâlnit cu Donald Trump la New York: Statele Unite se pot baza pe România
Statele Unite se pot baza pe România, a transmis vineri președintele Nicușor Dan, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Mesajul este însoțit de o fotografie în care Nicușor Dan și partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, apar alături de președintele SUA, Donald Trump, la recepția pe care acesta a găzduit-o în septe
Fritz: Rămânem consecvenți - USR nu intră la guvernare cu PSD, nu va vota un guvern-paravan pentru PSD; soluția - anticipatele
USR rămâne consecvent, nu va intra la guvernare cu miniștri de la PSD și nu va vota niciun Guvern care e 'paravan' pentru social-democrați, a transmis vineri președintele USR, Dominic Fritz, precizând că soluția pentru ieșirea din criză sunt alegerile anticipate. 'Am avut azi o discuție cu colegii mei din Biroul Naționa
Siegfried Mureșan: Ilie Bolojan este martor în dosarul DNA Iași, nu a greșit cu absolut nimic
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat vineri că premierul interimar Ilie Bolojan este martor în dosarul instrumentat de DNA Iași și nu a greșit cu absolut nimic, subliniind că oamenii trebuie să facă distincție între adevăr și o încercare de a face un mare caz dintr-o chestiune care realmente nu există. El a fost &ic
Siegfried Mureșan: Politica de coeziune rămâne la fel de relevantă, chiar și în contextul noilor provocări ale UE
Politica de coeziune rămâne la fel de relevantă chiar și în contextul noilor provocări ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea și competitivitatea și poate ajuta statele membre să fie mai puternice în aceste domenii, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, vineri, la dezbaterea privind viitorul Poli
AEP: 19.038.322 cetățeni cu drept de vot - înscriși în Registrul electoral la sfârșitul lunii septembrie
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat, vineri, că 19.038.322 cetățeni cu drept de vot au fost înscriși în Registrul electoral la data de 30 septembrie, fiind cu 3.773 mai mulți față de sfârșitul lunii august, când figurau 19.034.549 alegători. Potrivit unui comunicat al AEP, din totalul de alegători rom&acir
Ionel Bogdan (PNL): Audierea premierului la DNA ridică întrebări legitime - de ce într-un moment politic important
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a afirmat vineri că audierea premierului la DNA, în calitate de martor într-un dosar, ridică întrebări 'importante' și 'legitime' și anume de ce a fost programată într-un moment politic important, înaintea unor noi discuții despre formarea unui Guvern. Potrivit acest
Luni - consultări la Cotroceni pentru un nou candidat la funcția de premier
Președintele Nicușor Dan invită luni, la Palatul Cotroceni, președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor avea loc luni, după următorul program: * ora 14:00 - P
Turcan despre audierea lui Bolojan la DNA: Independența Justiției înseamnă și independență față de jocurile politice
Deputata PNL Raluca Turcan consideră că acțiunea procurorilor DNA în cazul premierului interimar Ilie Bolojan are ca scop 'denigrarea publică' a unui lider politic care 'a ales să rămână vertical în fața amenințărilor de tot felul'. ''Justiția trebuie să se facă în sala de judecată, nu 'pe su
Muraru (PNL Iași), despre citarea lui Ilie Bolojan la DNA: Este teatru ieftin
Președintele PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru, a catalogat drept 'teatru ieftin' citarea la DNA a premierului interimar Ilie Bolojan, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. El a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că audierea premierului într-un moment în care în România se caută
Sighiartău despre audierea lui Bolojan la DNA: Justiția să stabilească adevărul, nu să fie invocată ca armă politică
Deputatul PNL Robert Sighiartău a declarat, vineri, în legătură cu audierea ca martor a lui Ilie Bolojan la DNA Iași, că 'această calitate nu este o acuzație', susținând că 'transformarea ei într-un verdict public servește celor care vor să compromită orice încercare de reformă'. Potrivit lui Sighiartău,
Ioana Dogioiu: Premierul Bolojan a fost audiat la DNA Iași în calitate de martor
Premierul interimar Ilie Bolojan a fost audiat vineri în calitate de martor la DNA Iași în dosarul în care este vizat omul de afaceri vasluian Fănel Bogos, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la solicitarea presei acreditate la Palatul Victoria. 'Audierea s-a referit la circumstanțele audie
Bolojan: O Europă mai competitivă și mai sigură are nevoie de regiuni puternice și conectate
O Europă mai competitivă și mai sigură are nevoie de regiuni puternice și conectate, a declarat vineri prim-ministrul interimar Ilie Bolojan. Bolojan a transmis un mesaj video în cadrul dezbaterii privind viitorul Politicii de coeziune, organizată de Grupul de lucru pentru bugete al PPE din Parlamentul European, cu participarea vicepreșe
Marius Budăi (PSD): Sunt momente în politică în care adversitatea trebuie să înceteze
Deputatul PSD Marius Budăi a declarat, vineri, că sunt momente în politică în care adversitatea trebuie să înceteze, iar PSD este deschis dialogului cu toate forțele politice și cu toți parlamentarii care înțeleg că România are nevoie urgentă de o schimbare de direcție. 'Sunt momente în politică în