Politica de coeziune rămâne la fel de relevantă chiar și în contextul noilor provocări ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea și competitivitatea și poate ajuta statele membre să fie mai puternice în aceste domenii, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, vineri, la dezbaterea privind viitorul Politicii de coeziune, organizată de Grupul de lucru pentru bugete al PPE din Parlamentul European.

'Am invitat astăzi, la București, europarlamentari din mai multe state membre ale Uniunii Europene și primari, reprezentanți ai autorităților locale și regionale, pentru a discuta despre viitorul Politicii de coeziune, fiindcă această politică investițională, chiar și în contextul noilor provocări ale Uniunii Europene, rămâne la fel de relevantă', a afirmat Siegfried Mureșan.

El a adăugat că noile provocări ale UE sunt securitatea, apărarea și competitivitatea, subliniind că Politica de coeziune ne poate ajuta să fim mai puternici în aceste domenii.

Acesta a menționat că discuțiile din cadrul evenimentului de la București privesc, între altele, finanțarea din noua Politică de coeziune pe proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară sau proiecte privind mobilitatea militară.

'Vom investi o mai mare parte a fondurilor de coeziune în proiecte care să contribuie la siguranța cetățeanului în viitor', a precizat Mureșan.

De asemenea, a continuat el, toate fondurile de coeziune care vor fi absorbite în următorii ani vor trebui să aducă o contribuție directă la îmbunătățirea competitivității economiei României.

'Nu se vor construi școli unde nu sunt copii. Nu se vor construi lucruri despre care știm că nu e nevoie, fiindcă realitatea e următoarea: întreg bugetul Uniunii Europene reprezintă un pic mai mult de 1% din PIB-ul statelor membre ale UE. Nu putem rezolva cu bugetul Uniunii Europene toate problemele, însă trebuie să cheltuim fondurile europene în așa fel încât din fondurile europene investite să generăm mai multe investiții private. Dacă noi îmbunătățim infrastructura, dacă garantăm securitatea pentru oameni, pentru investitori, atunci vor veni și investițiile private', a evidențiat Mureșan.

Un alt lucru discutat vineri la București este rolul autorităților locale și regionale, a spus el.

'Cu cât primarii, cu cât autorități locale și regionale sunt mai puternic implicate, cu atât absorbția e mai rapidă. (...) Lucrând împreună cu colegii din Comitetul European al Regiunilor, am reușit să impunem o poziție a Parlamentului European pe viitorul buget al Uniunii Europene cu 10% mai mare decât proiectul de buget propus inițial de Comisia Europeană. Comisia Europeană a propus 2.000 de miliarde, 2 trilioane. Poziția Parlamentului European, pe care am reușit să o impun ca negociator-șef, e de 2.200 de miliarde de euro. Pentru România, asta înseamnă o creștere a fondurilor de la 60 la 66 de miliarde de euro', a evidențiat Mureșan.

El a mai precizat că, în plus, Comisia Europeană propunea ca o mare parte a fondurile să rămână nealocate.

'Poziția noastră, a Parlamentului European, este că beneficiarii de fonduri europene au nevoie de predictibilitate. Ca atare, în poziția Parlamentului European, toți banii sunt alocați. Asta înseamnă că poziția Parlamentului European față de poziția inițială a Comisiei Europene înseamnă plus 47% fonduri pentru fermieri, plus 35% fonduri pentru politica de coeziune. Repet, o Politică de coeziune nouă, modernă, în care să investim conform noilor priorități. Sper că cei care reprezintă România în Consiliu, viitorul guvern și în Consiliul European, să reușească să apere lucrurile pe care noi, împreună, reprezentanții regiunilor și noi, în Parlamentul European, am reușit să le obținem', a mai declarat Mureșan.

În context, el a fost întrebat dacă negocierile privind bugetul UE se vor încheia până la finele acestui an.

'Sub conducerea mea, am insistat ca Parlamentul European să ajungă la o poziție comună, să aibă un mandat de negociere cât mai rapid și deja, din luna aprilie, Parlamentul European are o poziție și un mandat de negocieri. Așteptăm acum, până la finalul acestui an, Consiliul European, șefi de state și de guverne să aibă, de asemenea, un mandat de negociere, pentru a putea purta negocierile finale între Parlamentul European și Consiliu, încheiate, cât mai devreme, la începutul anului următor. Pentru ca, după aceea, totul să fie pregătit și banii să fie absorbiți la 1 ianuarie 2028 fără întârziere. Dacă 720 de parlamentari au putut ajunge la o poziție comună, cred că nu cerem prea mult ca și 28 de șefi de state și de guverne să ajungă la o poziție comună cât mai curând', a mai spus Mureșan.

La București are loc vineri un eveniment despre viitorul Politicii de coeziune, organizat de Grupul de lucru pentru bugete al PPE din Parlamentul European, la care participă vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, europarlamentari ai Grupului PPE, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, aleși locali și reprezentanți ai autorităților din România, reprezentanți ai societății civile. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)