AEI: România exporta mai multă energie electrică, dar își majorează dependența de importurile de combustibili
România și-a consolidat poziția de exportator de energie electrică în primele patru luni din 2026, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, însă a înregistrat majorări semnificative ale importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, ceea ce indică o accentuare a dependenței de resurse energetice din exterior, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 'conturează una dintre cele mai interesante evoluții ale sectorului energetic românesc din ultimii ani'.
'La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producția de energie electrică crește cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%', susține autorul analizei.
Conform sursei citate, resursele de energie primară au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,3% față de perioada similară din 2025. În același timp, producția internă de energie primară s-a redus cu 1,5%, până la 5,5 milioane tep, iar importurile totale au coborât cu 5,2%, la 4,98 milioane tep.
Cu toate acestea, structura importurilor relevă o creștere a dependenței de anumite resurse energetice din exterior. Astfel, importurile de produse petroliere au urcat cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu aproximativ 30%.
'În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește', susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Analiza evidențiază faptul că energia electrică a fost singurul segment energetic care a înregistrat o evoluție pozitivă în primele patru luni ale anului. Producția de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, pe fondul investițiilor în capacități regenerabile și al condițiilor hidrologice favorabile.
Potrivit documentului, principalul contributor la această evoluție a fost sectorul hidroenergetic. Producția hidrocentralelor a avansat cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh, contribuind aproape integral la creșterea producției naționale de energie electrică.
Conform analizei, majorarea producției hidro a compensat integral scăderile înregistrate de termocentrale și centralele nuclearo-electrice și a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.
'Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh', afirmă Dumitru Chisăliță.
Totodată, autorul atrage atenția că dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată, iar contribuția pozitivă a hidroenergiei ar putea fi afectată într-un an cu debite reduse.
Analiza mai arată că sursele regenerabile și-au continuat expansiunea în primele patru luni ale anului. Astfel, producția de energie eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară cu 26,4%, ritmul de creștere al energiei fotovoltaice fiind cel mai ridicat dintre principalele tehnologii energetice.
Potrivit autorului analizei, energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacități de producție.
'Datele confirmă că România traversează o etapă de accelerare a producției de energie regenerabilă', susține președintele AEI, care atrage însă atenția că reducerea consumului de energie evidențiază lipsa unor transformări economice și sociale capabile să valorifice această producție suplimentară.
În contrast cu evoluția regenerabilelor, producția convențională a înregistrat scăderi. Astfel, termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin față de perioada similară a anului trecut, iar producția centralelor nuclearo-electrice s-a redus cu 2,9%.
Potrivit analizei, reducerea producției din termocentrale este explicată de creșterea producției hidro și regenerabile, care beneficiază de costuri marginale mai reduse și de prioritate economică în piață.
Un alt element evidențiat în document este diminuarea consumului final de energie electrică cu 2,7% în primele patru luni ale anului. Consumul industrial și comercial s-a redus cu doar 0,4%, ceea ce indică o relativă stabilitate a activității economice, însă consumul populației a scăzut cu 10,1%.
Conform analizei, această evoluție poate fi explicată prin temperaturile mai ridicate comparativ cu perioada similară din 2025, măsurile de eficiență energetică, autoconsumul din instalații fotovoltaice rezidențiale și comportamentul de economisire determinat de costurile energiei.
'Dacă tendința se va menține pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidențial din ultimul deceniu', apreciază autorul analizei.
În același timp, exporturile de energie electrică au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate, exporturile au ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, ritmul de creștere fiind superior celui al producției totale de energie electrică.
Potrivit autorului analizei, această evoluție demonstrează că excedentul de producție generat în principal de hidroenergie și sursele regenerabile a fost direcționat către piețele externe.
Pe de altă parte, importurile de energie electrică s-au redus cu 15%, evoluție care reflectă creșterea producției interne și îmbunătățirea gradului de autosuficiență în sectorul electric.
Analiza semnalează însă și o majorare cu aproape 18% a consumului propriu tehnologic, respectiv cu 325 milioane kWh.
Potrivit autorului, această evoluție poate indica volume mai mari tranzitate prin rețele, fluxuri sporite de export, congestii și limitări operaționale, precum și necesitatea accelerării investițiilor în infrastructura de transport și distribuție.
În concluziile analizei, președintele AEI apreciază că datele aferente primelor patru luni din 2026 conturează o imagine mai complexă decât cea prezentată frecvent în discursul public privind sectorul energetic.
'Deși România produce mai multă energie electrică și își consolidează poziția de exportator regional, fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale', afirmă Dumitru Chisăliță.
Acesta susține că majorarea importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, concomitent cu scăderea producției interne de resurse energetice, ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea independenței energetice a României.
Totodată, autorul consideră că reducerea consumului de energie electrică, în condițiile creșterii producției din surse regenerabile, arată că tranziția energetică nu s-a transformat încă într-un avantaj economic și industrial semnificativ.
'România exportă mai multă energie electrică, însă importă tot mai multe resurse energetice esențiale pentru funcționarea economiei. Produce mai multă electricitate, dar consumă mai puțin. Dezvoltă capacități regenerabile, însă nu reușește încă să transforme această evoluție într-un avantaj economic și strategic major', concluzionează președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care
Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu
Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României
Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe
Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare
România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.
UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut
Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami
ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe
Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi
Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe
Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți
Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne
Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României
Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs
Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet
Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul
Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic
Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c









