Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România nu a avut o singură criză energetică, ci a fost din criză în criză, o succesiune de crize suprapuse: criza moștenirii comuniste, criza investițiilor amânate, criza privatizărilor incomplete, criza reglementării politizate, criza liberalizării prost pregătite și criza prețurilor din 2021-2022. Liberalizarea nu este o cauză, doar o modalitate de a scoate la suprafață toate slăbiciunile acumulate ale sistemului energetic romanesc', menționează președintele AEI, într-o analiză privind evoluția sectorului energetic românesc în perioada 1990-2026.
Referindu-se la perioada 1990-2000, președintele AEI arată că scăderea consumului de energie după prăbușirea industriei a ascuns problemele structurale ale sistemului.
'După 1989, România a moștenit un sistem energetic mare, rigid și construit pentru economia industrială comunistă: combinate, industrie grea, consum masiv, eficiență scăzută. Odată cu prăbușirea industriei, consumul de energie a scăzut puternic. Asta a creat o impresie falsă de siguranță: România părea să aibă suficientă energie, dar în realitate avea capacități vechi, ineficiente și subfinanțate. Cauze principale: termocentrale vechi, pierderi mari în rețele, companii de stat politizate, lipsă de investiții, prețuri administrate și subvenții ascunse. Aceasta a fost o criză lentă, nu una spectaculoasă: nu s-a văzut imediat în facturi, ci în degradarea infrastructurii', a explicat acesta.
În ceea ce privește perioada restructurărilor și privatizărilor, Chisăliță apreciază că procesul nu a fost însoțit de măsuri suficiente pentru dezvoltarea sectorului.
'În anii 2000, România a început restructurarea sectorului energetic: privatizarea Petrom, privatizarea unor distribuții de electricitate și gaze, separarea activităților de producție, transport, distribuție și furnizare. În 2006, se observa deja că România privatizase Petrom, aproximativ jumătate din distribuția electrică și principalele distribuții de gaze, dar problema independenței energetice rămânea nerezolvată. Problema a fost că privatizarea distribuției nu a fost însoțită de o strategie coerentă pentru producție nouă, stocare, capacități flexibile și modernizarea rețelelor', susține președintele AEI.
Analiza evidențiază, de asemenea, efectele schimbărilor legislative asupra investițiilor în energie regenerabilă.
'După aderarea la UE, România a stimulat energia regenerabilă prin certificate verzi. Au apărut investiții importante în eolian și solar. Dar când costurile au început să se vadă în facturi, statul a modificat regulile. Investitorii au înțeles că România poate schimba regulile în timpul jocului. A fost o criză de credibilitate: statul a chemat capital privat, apoi l-a speriat', afirmă Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, liberalizarea pieței de energie a avut loc într-un moment nefavorabil, marcat de creșteri puternice ale prețurilor la nivel european.
'Aceasta este criza pe care populația o asociază cel mai mult cu 'liberalizarea energiei'. România a liberalizat piața exact înaintea unui șoc european major: revenirea economică post-Covid, creșterea prețului gazelor, tensiunile geopolitice și apoi invazia Rusiei în Ucraina. Consiliul UE arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și folosirea energiei ca armă politică au avut un impact devastator asupra piețelor energetice europene, cu un vârf al crizei în august 2022', susține președintele AEI.
El amintește că România a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri ale prețurilor la energie pentru gospodării din Uniunea Europeană.
'În România, efectul a fost sever. Eurostat a raportat că în a doua jumătate a anului 2022, prețurile la electricitate pentru gospodării au crescut cu 112% față de aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere din UE. Cauze: liberalizare fără protecție suficientă, scumpirea gazului european, dependența prețului electricității de gaz, piață spot volatilă, lipsa contractelor bilaterale stabile, producție internă insuficient flexibilă, comunicare publică dezastruoasă', consideră Chisăliță.
Referitor la măsurile de plafonare și compensare, acesta susține că ele au limitat impactul creșterilor de preț asupra consumatorilor, dar au generat alte probleme.
'Pentru a opri explozia facturilor, România a introdus plafonarea și compensarea prețurilor prin OUG 118/2021. Măsura a protejat consumatorii, dar a creat alte probleme: costuri bugetare mari, întârzieri la plata furnizorilor, distorsiuni de piață și confuzie legislativă. Reuters nota că schema de plafonare și compensare a costat aproximativ 23 miliarde lei până în februarie 2024', precizează președintele AEI.
În opinia sa, sectorul energetic se confruntă în prezent cu provocări similare celor din trecut, în pofida avantajelor oferite de mixul energetic național.
'După plafonare, România revine la întrebarea fundamentală: avem suficientă energie ieftină, stabilă și produsă intern? Răspunsul este parțial. Avem nuclear, hidro, gaze, regenerabile și potențial offshore în Marea Neagră, dar avem și rețele vechi, investiții întârziate, capacități pe cărbune în declin și consumatori vulnerabili', susține Dumitru Chisăliță.
În concluzie, acesta consideră că problemele sectorului energetic sunt rezultatul unor vulnerabilități acumulate în timp și nu pot fi explicate exclusiv prin liberalizarea pieței.
'România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil. (...) Formula crizei românești este aceasta: piață liberă nefuncțională plus infrastructură veche plus investiții întârziate plus reguli instabile plus intervenții populiste plus influențe politice plus grupuri de interes interne și externe egal facturi mari și neîncredere publică', a adăugat președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Stocklosa (CCIB): Relația dintre România și Republica Kârgâză are un potențial real de dezvoltare
Schimburile comerciale bilaterale între România și Republica Kârgâză au înregistrat anul trecut o creștere de peste 43% comparativ cu 2024 și există în continuare un potențial semnificativ pentru dezvoltarea relațiilor economice, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa, în cadr
CONAF Galați organizează un eveniment de orientare profesională pentru 150 de elevi
Elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimnazială 'Emil Gârleanu' din Galați vor participa, pe 10 iunie, la evenimentul 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', în cadrul căruia vor interacționa cu profesioniști din mai multe domenii de activitate, a anunțat marți Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Centrul Național de Consiliere Financiară lansează un comandament privind sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței
Centrul Național de Consiliere și Consultanță a Consumatorilor în Domeniul Financiar Bancar și Nebancar, structură aflată sub egida InfoCons, a lansat un comandament dedicat analizării sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci amendate pentru încălcarea normelor de concurență. Potrivit organizației, noul comandament are rolul de
Aeroportul 'Henri Coandă' devine primul din România cu aterizări și decolări coordonate
Cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume 'Airport Coordination Limited' va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul 'Henri Coandă' București începând cu sezonul de iarnă 2026 - 2027, în cadrul unui acord multianual ce va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, a anunțat, marți, Compania Național
Deficitul balanței comerciale, în scădere cu 7%, în primele patru luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 a fost de 10,814 miliarde euro, mai mic cu 818,6 milioane euro (-7%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile FOB au însumat 32,018 miliarde euro, con
Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ în 2026 (CNSP)
Câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze în 2026 cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale, însă câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale mo
CNSP estimează pentru acest an o creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei î
UPDATE Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 - 2029 varianta de primăvară. Tot &i
Pistol (CNAIR): Obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 kilometri de autostradă de la București la Pașcani
Antreprenorul român UMB Spedition a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești - Pașcani și s-a angajat să deschidă circulația pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului, a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie, însă vor staționa în stația Costinești, informează luni CFR Călători. 'Urmare a comunicării primite de la managerul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA, privind redeschiderea circulației pe secția Hm Costinești - Mangalia pe înt
BCR respinge concluziile comunicate de Consiliul Concurenței și le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept
Banca Comercială Română a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței referitoare la sancționarea sa în cadrul anchetei privind procedura de stabilire a ROBOR, dar nu a primit decizia finală motivată, și respinge 'în mod ferm' concluziile comunicate, pe care le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât ș
Titlurile de stat Tezaur revin cu dobânzi de până la 7,25%; românii au investit peste 1, 8 miliarde lei în ediția precedentă
Românii au investit peste 1,8 miliarde lei în cadrul ediției Tezaur desfășurate în perioada 11 mai - 4 iunie 2026, prin 44.598 de subscrieri, din care peste 346 milioane de lei au fost subscrise prin platforma Ghișeul.ro, informează luni Ministerul Finanțelor. Potrivit unui comunicat al MF, românii pot investi din nou &
Exim Banca Românească va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR
Exim Banca Românească a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței luată în cadrul investigației privind conduita băncilor în procesul de fixing al pieței monetare, susținând că și-a desfășurat activitatea cu respectarea deplină a normelor impuse de Banca Națională a României (BNR). &
Chirițoiu, despre investigația pe ROBOR: După ce publicăm decizia, în baza ei se pot face cereri în procese civile
Oamenii ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.