Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România nu a avut o singură criză energetică, ci a fost din criză în criză, o succesiune de crize suprapuse: criza moștenirii comuniste, criza investițiilor amânate, criza privatizărilor incomplete, criza reglementării politizate, criza liberalizării prost pregătite și criza prețurilor din 2021-2022. Liberalizarea nu este o cauză, doar o modalitate de a scoate la suprafață toate slăbiciunile acumulate ale sistemului energetic romanesc', menționează președintele AEI, într-o analiză privind evoluția sectorului energetic românesc în perioada 1990-2026.
Referindu-se la perioada 1990-2000, președintele AEI arată că scăderea consumului de energie după prăbușirea industriei a ascuns problemele structurale ale sistemului.
'După 1989, România a moștenit un sistem energetic mare, rigid și construit pentru economia industrială comunistă: combinate, industrie grea, consum masiv, eficiență scăzută. Odată cu prăbușirea industriei, consumul de energie a scăzut puternic. Asta a creat o impresie falsă de siguranță: România părea să aibă suficientă energie, dar în realitate avea capacități vechi, ineficiente și subfinanțate. Cauze principale: termocentrale vechi, pierderi mari în rețele, companii de stat politizate, lipsă de investiții, prețuri administrate și subvenții ascunse. Aceasta a fost o criză lentă, nu una spectaculoasă: nu s-a văzut imediat în facturi, ci în degradarea infrastructurii', a explicat acesta.
În ceea ce privește perioada restructurărilor și privatizărilor, Chisăliță apreciază că procesul nu a fost însoțit de măsuri suficiente pentru dezvoltarea sectorului.
'În anii 2000, România a început restructurarea sectorului energetic: privatizarea Petrom, privatizarea unor distribuții de electricitate și gaze, separarea activităților de producție, transport, distribuție și furnizare. În 2006, se observa deja că România privatizase Petrom, aproximativ jumătate din distribuția electrică și principalele distribuții de gaze, dar problema independenței energetice rămânea nerezolvată. Problema a fost că privatizarea distribuției nu a fost însoțită de o strategie coerentă pentru producție nouă, stocare, capacități flexibile și modernizarea rețelelor', susține președintele AEI.
Analiza evidențiază, de asemenea, efectele schimbărilor legislative asupra investițiilor în energie regenerabilă.
'După aderarea la UE, România a stimulat energia regenerabilă prin certificate verzi. Au apărut investiții importante în eolian și solar. Dar când costurile au început să se vadă în facturi, statul a modificat regulile. Investitorii au înțeles că România poate schimba regulile în timpul jocului. A fost o criză de credibilitate: statul a chemat capital privat, apoi l-a speriat', afirmă Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, liberalizarea pieței de energie a avut loc într-un moment nefavorabil, marcat de creșteri puternice ale prețurilor la nivel european.
'Aceasta este criza pe care populația o asociază cel mai mult cu 'liberalizarea energiei'. România a liberalizat piața exact înaintea unui șoc european major: revenirea economică post-Covid, creșterea prețului gazelor, tensiunile geopolitice și apoi invazia Rusiei în Ucraina. Consiliul UE arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și folosirea energiei ca armă politică au avut un impact devastator asupra piețelor energetice europene, cu un vârf al crizei în august 2022', susține președintele AEI.
El amintește că România a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri ale prețurilor la energie pentru gospodării din Uniunea Europeană.
'În România, efectul a fost sever. Eurostat a raportat că în a doua jumătate a anului 2022, prețurile la electricitate pentru gospodării au crescut cu 112% față de aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere din UE. Cauze: liberalizare fără protecție suficientă, scumpirea gazului european, dependența prețului electricității de gaz, piață spot volatilă, lipsa contractelor bilaterale stabile, producție internă insuficient flexibilă, comunicare publică dezastruoasă', consideră Chisăliță.
Referitor la măsurile de plafonare și compensare, acesta susține că ele au limitat impactul creșterilor de preț asupra consumatorilor, dar au generat alte probleme.
'Pentru a opri explozia facturilor, România a introdus plafonarea și compensarea prețurilor prin OUG 118/2021. Măsura a protejat consumatorii, dar a creat alte probleme: costuri bugetare mari, întârzieri la plata furnizorilor, distorsiuni de piață și confuzie legislativă. Reuters nota că schema de plafonare și compensare a costat aproximativ 23 miliarde lei până în februarie 2024', precizează președintele AEI.
În opinia sa, sectorul energetic se confruntă în prezent cu provocări similare celor din trecut, în pofida avantajelor oferite de mixul energetic național.
'După plafonare, România revine la întrebarea fundamentală: avem suficientă energie ieftină, stabilă și produsă intern? Răspunsul este parțial. Avem nuclear, hidro, gaze, regenerabile și potențial offshore în Marea Neagră, dar avem și rețele vechi, investiții întârziate, capacități pe cărbune în declin și consumatori vulnerabili', susține Dumitru Chisăliță.
În concluzie, acesta consideră că problemele sectorului energetic sunt rezultatul unor vulnerabilități acumulate în timp și nu pot fi explicate exclusiv prin liberalizarea pieței.
'România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil. (...) Formula crizei românești este aceasta: piață liberă nefuncțională plus infrastructură veche plus investiții întârziate plus reguli instabile plus intervenții populiste plus influențe politice plus grupuri de interes interne și externe egal facturi mari și neîncredere publică', a adăugat președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O nouă inițiativă BEI mobilizează până la 80 miliarde de euro pentru finanțarea unicornilor tech
România susține lansarea noului instrument strategic de finanțare a inovației prin Banca Europeană de Investiții (BEI), care mobilizează până la 80 de miliarde de euro pentru finanțarea unicornilor tech, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Europa are un nivel ridicat al cercetării, antreprenori și companii tehnologic
Pîslaru: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de renegociere a PNRR
Comisia Europeană a aprobat luni propunerea de renegociere a PNRR iar aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene este așteptată pe 7 august, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'O veste bună, în exclusivitate, de la Bruxelles: Comisia Europeană tocmai a aprobat astăzi propunerea de
Un câștig de circa 380.000 de lei s-a înregistrat duminică, la tragerea Noroc
Un câștig în valoare de 379.289,28 de lei s-a înregistrat duminică la tragerea Noroc, la categoria a II-a, informează, luni, Loteria Română. Biletul norocos a fost jucat online, pe bilete.loto.ro. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/
APIA: Eșantionul de control pentru Campania 2026 cuprinde 14.802 de fermieri
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras eșantionul de control aferent Campaniei 2026, care cuprinde 14.802 fermieri (fermieri distincți), pentru care se vor efectua verificări privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a normelor de condiționalitate și a cerințelor specifice intervențiilor solicitate. Conform unui comunicat al
ANPC: 164 amenzi de peste 750.000 lei, aplicate într-o săptămână în urma controalelor pe litoralul românesc
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au desfășurat, în perioada 6-12 iulie, controale în stațiunile de pe litoralul românesc și au aplicat 164 amenzi contravenționale, în valoare de peste 750.000 lei, precum și 191 avertismente. Potrivit unui comunicat al instituției, valoarea totală a
Inflația ar putea coborî sub 10% în a doua jumătate a anului, dacă nu vor fi introduse noi taxe (profesor de economie)
Rata anuală a inflației ar putea coborî sub 10% în a doua jumătate a anului, dacă nu vor fi introduse noi taxe și va continua consolidarea fiscal-bugetară, a declarat luni, pentru AGERPRES, profesorul universitar de economie Cristian Păun. 'Dacă nu se mai umblă la taxe și se continuă ajustarea deficitului, posibil vom vedea o temperare a inflaț
LAPAR: Omnibusul fitosanitar trebuie să țină cont de realitățile din fiecare stat-membru al UE
Actualele negocieri privind Omnibusul fitosanitar reprezintă un moment important pentru viitorul agriculturii europene, dar această reformă trebuie să țină cont de realitățile din fiecare stat-membru și de diferențele dintre zonele agricole ale Europei, susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
ANSVSA: Nu există cazuri confirmate de antrax la animale sau la oameni în județul Botoșani
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) infirmă informațiile apărute în spațiul public privind existența unui focar de antrax la bovine și a unui caz de antrax cutanat la om în județul Botoșani, precizând că verificările clinice și de laborator nu au confirmat existența unor astfel de cazuri.
Hidroelectrica raportează un randament agregat al acțiunilor de 141%, la trei ani de la listarea pe BVB
Randamentul acțiunilor Hidroelectrica, listate pe Bursa de Valori București (BVB) cu simbolul H2O, a ajuns la 141%, după trei ani de la listare, pe fondul unor investiții-record, se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES. 'La 3 ani de la listarea pe BVB, în urma celei mai mari oferte publice din Europa și a treia din l
Petrescu (ASF): Inteligența artificială nu poate înlocui judecata profesională și responsabilitatea contabililor
Inteligența artificială poate automatiza procese și analiza volume mari de date, însă nu poate înlocui judecata profesională, discernământul și responsabilitatea umană, a afirmat președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, cu ocazia celei de-a XXII-a ediții a Zilei Naționale a Contabilului Român.
Cumpărătorii de locuințe sunt mai prudenți, iar puterea de negociere a crescut în primul semestru (analiză)
Piața imobiliară din România a rămas activă în primul semestru al anului, însă cumpărătorii au devenit mai prudenți, procesul de achiziție s-a prelungit, iar oferta mai mare de proprietăți a sporit puterea de negociere a cumpărătorilor, potrivit datelor unei companii imobiliare. Conform Remax, principala tendință observată pe
Jakubowicz (AAFBR): Iunie confirmă începutul unei traiectorii de dezinflație, dar nu și sfârșitul episodului inflaționist
Încetinirea inflației în luna iunie confirmă începutul unei traiectorii de dezinflație, însă nu marchează și sfârșitul episodului inflaționist, iar revenirea către ținta de 2,5% a Băncii Naționale rămâne un proces de durată, consideră Flavius Valentin Jakubowicz, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din Rom&ac
Concordia: Inflația a atins vârful în luna mai și a început scăderea spre 6%, până la final de an
Inflația a atins vârful în luna mai și a început scăderea spre 6%, până la final de an, apropiată de ținta de 5,5% asumată de BNR, potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) privind rata anuală a inflației. 'Inflația din România
ANSVSA a aplicat amenzi de 64.500 lei în urma controalelor la adăposturile de câini
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a aplicat 12 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 64.500 de lei, și a dispus suspendarea sau interzicerea activității în trei cazuri, în urma verificărilor desfășurate în 176 de adăposturi publice și private de câini din România, informea
O familie plătește 1.100-1.300 de euro pentru câteva zile de vacanță la all inclusive în Bulgaria (platformă)
O familie formată din doi adulți și un copil care își dorește o vacanță all inclusive de 5-6 nopți în Bulgaria plătește, în general, 1.100-1.300 de euro, arată o platformă online de turism din România pentru vacanțe în țara vecină. Românii sunt pe primul loc în topul turiștilor în Bulgaria, &icir