Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România nu a avut o singură criză energetică, ci a fost din criză în criză, o succesiune de crize suprapuse: criza moștenirii comuniste, criza investițiilor amânate, criza privatizărilor incomplete, criza reglementării politizate, criza liberalizării prost pregătite și criza prețurilor din 2021-2022. Liberalizarea nu este o cauză, doar o modalitate de a scoate la suprafață toate slăbiciunile acumulate ale sistemului energetic romanesc', menționează președintele AEI, într-o analiză privind evoluția sectorului energetic românesc în perioada 1990-2026.
Referindu-se la perioada 1990-2000, președintele AEI arată că scăderea consumului de energie după prăbușirea industriei a ascuns problemele structurale ale sistemului.
'După 1989, România a moștenit un sistem energetic mare, rigid și construit pentru economia industrială comunistă: combinate, industrie grea, consum masiv, eficiență scăzută. Odată cu prăbușirea industriei, consumul de energie a scăzut puternic. Asta a creat o impresie falsă de siguranță: România părea să aibă suficientă energie, dar în realitate avea capacități vechi, ineficiente și subfinanțate. Cauze principale: termocentrale vechi, pierderi mari în rețele, companii de stat politizate, lipsă de investiții, prețuri administrate și subvenții ascunse. Aceasta a fost o criză lentă, nu una spectaculoasă: nu s-a văzut imediat în facturi, ci în degradarea infrastructurii', a explicat acesta.
În ceea ce privește perioada restructurărilor și privatizărilor, Chisăliță apreciază că procesul nu a fost însoțit de măsuri suficiente pentru dezvoltarea sectorului.
'În anii 2000, România a început restructurarea sectorului energetic: privatizarea Petrom, privatizarea unor distribuții de electricitate și gaze, separarea activităților de producție, transport, distribuție și furnizare. În 2006, se observa deja că România privatizase Petrom, aproximativ jumătate din distribuția electrică și principalele distribuții de gaze, dar problema independenței energetice rămânea nerezolvată. Problema a fost că privatizarea distribuției nu a fost însoțită de o strategie coerentă pentru producție nouă, stocare, capacități flexibile și modernizarea rețelelor', susține președintele AEI.
Analiza evidențiază, de asemenea, efectele schimbărilor legislative asupra investițiilor în energie regenerabilă.
'După aderarea la UE, România a stimulat energia regenerabilă prin certificate verzi. Au apărut investiții importante în eolian și solar. Dar când costurile au început să se vadă în facturi, statul a modificat regulile. Investitorii au înțeles că România poate schimba regulile în timpul jocului. A fost o criză de credibilitate: statul a chemat capital privat, apoi l-a speriat', afirmă Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, liberalizarea pieței de energie a avut loc într-un moment nefavorabil, marcat de creșteri puternice ale prețurilor la nivel european.
'Aceasta este criza pe care populația o asociază cel mai mult cu 'liberalizarea energiei'. România a liberalizat piața exact înaintea unui șoc european major: revenirea economică post-Covid, creșterea prețului gazelor, tensiunile geopolitice și apoi invazia Rusiei în Ucraina. Consiliul UE arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și folosirea energiei ca armă politică au avut un impact devastator asupra piețelor energetice europene, cu un vârf al crizei în august 2022', susține președintele AEI.
El amintește că România a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri ale prețurilor la energie pentru gospodării din Uniunea Europeană.
'În România, efectul a fost sever. Eurostat a raportat că în a doua jumătate a anului 2022, prețurile la electricitate pentru gospodării au crescut cu 112% față de aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere din UE. Cauze: liberalizare fără protecție suficientă, scumpirea gazului european, dependența prețului electricității de gaz, piață spot volatilă, lipsa contractelor bilaterale stabile, producție internă insuficient flexibilă, comunicare publică dezastruoasă', consideră Chisăliță.
Referitor la măsurile de plafonare și compensare, acesta susține că ele au limitat impactul creșterilor de preț asupra consumatorilor, dar au generat alte probleme.
'Pentru a opri explozia facturilor, România a introdus plafonarea și compensarea prețurilor prin OUG 118/2021. Măsura a protejat consumatorii, dar a creat alte probleme: costuri bugetare mari, întârzieri la plata furnizorilor, distorsiuni de piață și confuzie legislativă. Reuters nota că schema de plafonare și compensare a costat aproximativ 23 miliarde lei până în februarie 2024', precizează președintele AEI.
În opinia sa, sectorul energetic se confruntă în prezent cu provocări similare celor din trecut, în pofida avantajelor oferite de mixul energetic național.
'După plafonare, România revine la întrebarea fundamentală: avem suficientă energie ieftină, stabilă și produsă intern? Răspunsul este parțial. Avem nuclear, hidro, gaze, regenerabile și potențial offshore în Marea Neagră, dar avem și rețele vechi, investiții întârziate, capacități pe cărbune în declin și consumatori vulnerabili', susține Dumitru Chisăliță.
În concluzie, acesta consideră că problemele sectorului energetic sunt rezultatul unor vulnerabilități acumulate în timp și nu pot fi explicate exclusiv prin liberalizarea pieței.
'România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil. (...) Formula crizei românești este aceasta: piață liberă nefuncțională plus infrastructură veche plus investiții întârziate plus reguli instabile plus intervenții populiste plus influențe politice plus grupuri de interes interne și externe egal facturi mari și neîncredere publică', a adăugat președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bociu: Exporturile de ovine ar putea fi reluate până la sfârșitul anului
Exporturile de ovine ale României ar putea fi reluate până la sfârșitul anului, în condițiile în care campania națională de vaccinare va debuta în jurul datei de 1 octombrie, a declarat miercuri președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu.
Petrescu (ASF): Reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, potrivit OCDE
Un raport recent al OCDE descrie o economie mondială care pare să fi intrat într-o perioadă în care excepția riscă să devină regulă, iar reziliența instituțiilor, a piețelor și a economiilor contează aproape la fel de mult precum ritmul de creștere, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.
Parlamentul a adoptat modificări și clarificări la schemele de ajutor de stat destinate crescătorilor de suine și de bovine (minister)
Parlamentul României a adoptat modificările aduse legislației privind schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.
ITM București a aplicat sancțiuni de peste două milioane de lei pentru cazuri de muncă nedeclarată
Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de peste două milioane de lei unor companii care desfășurau activități fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă. Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) București, transmis miercuri AGERPRES, în perioada 14 - 22 septembrie
Codirlașu (CFA Romania): Este posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile deținute în lei
Este posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile deținute în lei pentru a se retrage de pe piața din România, iar aceasta să fi dus la deprecierea cursului, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Eu m-aș uita la două evenimente care cr
Leonardo Badea (BNR): Sentimentul economic este în același timp cauză și semnal pentru evoluția economiei
Sentimentul economic este în același timp cauză, prin influența asupra deciziilor de consum, economisire și investiții, și semnal pentru evoluția viitoare a economiei, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol dedicat rolului indicatorilor de sentiment. 'Atunci când analizăm me
Vaslui: Provocările din industria HORECA și promovarea turismului regional, discutate la Gala 'Descoperă Nord-Est'
Reprezentanți ai industriei HORECA din România, Republica Moldova, Ucraina, Turcia și Olanda, alături de autorități locale din zona Moldovei, participă, miercuri, la Vaslui la cea de-a 11-a ediție a evenimentului Gala Turismului 'Descoperă Nord-Est'. Evenimentul este organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Centrul Regional de
Jakubowicz (AAFBR): Nu este cazul să discutăm despre o prăbușire a leului, mai degrabă despre o depreciere graduală și controlată
Moneda națională s-a depreciat în raport cu euro, dar recordul de miercuri, care depășește cu un singur ban nivelul maximum din 6 mai, nu indică o prăbușire a leului, ci mai degrabă o depreciere graduală și controlată, consideră președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz.
Iași: Patronatul Concordia vrea ca mediul de afaceri să fie la masa deciziilor pentru perioada 2028-2034
Confederația Patronală Concordia face apel la mediul de afaceri să conștientizeze importanța dialogului cu autoritățile și partenerii sociali, într-un moment în care România se află în fața unor decizii care vor influența evoluția economică a țării pentru următoarea decadă. Apelul a fost lansat, miercuri, în cadrul celei de-a doua
ANSVSA: Un nou transport ilegal de ovine, oprit de Poliție în județul Alba
Echipajele Poliției Române au interceptat, în noaptea de marți spre miercuri (22/23 septembrie), în orașul Alba Iulia, un camion care transporta clandestin aproximativ 200 de ovine, dintre care 50 de capete reprezentau tineret ovin, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat
Florin Jianu: IMM-urile au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor, numărul persoanelor care au plecat din companii fiind mai mare decât cel al angajărilor, a declarat, miercuri, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, Florin Jianu, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sen
ANOFM: Operatorii economici oferă 34.352 de locuri de muncă la nivel național
Angajatorii pun la dispoziție, în această săptămână, 34.352 de locuri de muncă vacante la nivel național, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit sursei citate, cele mai multe posturi sunt oferite pentru: conducător auto transport rutier (3.848); ma
România și Bavaria vor să dezvolte proiecte comune în industria securității și apărării
România și Bavaria urmăresc dezvoltarea cooperării în industria securității și apărării, prin proiecte comune de dezvoltare și producție, transfer tehnologic, investiții și integrarea companiilor în lanțurile europene de aprovizionare, susțin reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Potrivit unui
Ștefureac (INSCOP Research): Populația internalizează și încearcă, cumva, să se adapteze la situația creată
Populația pare să fi internalizat și încearcă să se adapteze la incertitudinea și criza politică prelungită, iar datele agregate indică mai degrabă o formă de reziliență decât o îmbunătățire semnificativă sau o prăbușire a sentimentului economic, a declarat, miercuri, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, la conferința NewMoney Talks 'Indexul Sen
Pistol: Peste 1.477 km de drumuri de mare viteză sunt în exploatare; trebuie să dovedim că putem administra ceea ce am construit
Peste 1.477 de kilometri de drumuri de mare viteză sunt în prezent în exploatare în România, iar următoarea etapă nu va mai fi definită doar de extinderea rețelei, ci și de modul în care aceasta este întreținută, monitorizată și adaptată noilor cerințe, a declarat miercuri directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrast