Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'România nu a avut o singură criză energetică, ci a fost din criză în criză, o succesiune de crize suprapuse: criza moștenirii comuniste, criza investițiilor amânate, criza privatizărilor incomplete, criza reglementării politizate, criza liberalizării prost pregătite și criza prețurilor din 2021-2022. Liberalizarea nu este o cauză, doar o modalitate de a scoate la suprafață toate slăbiciunile acumulate ale sistemului energetic romanesc', menționează președintele AEI, într-o analiză privind evoluția sectorului energetic românesc în perioada 1990-2026.
Referindu-se la perioada 1990-2000, președintele AEI arată că scăderea consumului de energie după prăbușirea industriei a ascuns problemele structurale ale sistemului.
'După 1989, România a moștenit un sistem energetic mare, rigid și construit pentru economia industrială comunistă: combinate, industrie grea, consum masiv, eficiență scăzută. Odată cu prăbușirea industriei, consumul de energie a scăzut puternic. Asta a creat o impresie falsă de siguranță: România părea să aibă suficientă energie, dar în realitate avea capacități vechi, ineficiente și subfinanțate. Cauze principale: termocentrale vechi, pierderi mari în rețele, companii de stat politizate, lipsă de investiții, prețuri administrate și subvenții ascunse. Aceasta a fost o criză lentă, nu una spectaculoasă: nu s-a văzut imediat în facturi, ci în degradarea infrastructurii', a explicat acesta.
În ceea ce privește perioada restructurărilor și privatizărilor, Chisăliță apreciază că procesul nu a fost însoțit de măsuri suficiente pentru dezvoltarea sectorului.
'În anii 2000, România a început restructurarea sectorului energetic: privatizarea Petrom, privatizarea unor distribuții de electricitate și gaze, separarea activităților de producție, transport, distribuție și furnizare. În 2006, se observa deja că România privatizase Petrom, aproximativ jumătate din distribuția electrică și principalele distribuții de gaze, dar problema independenței energetice rămânea nerezolvată. Problema a fost că privatizarea distribuției nu a fost însoțită de o strategie coerentă pentru producție nouă, stocare, capacități flexibile și modernizarea rețelelor', susține președintele AEI.
Analiza evidențiază, de asemenea, efectele schimbărilor legislative asupra investițiilor în energie regenerabilă.
'După aderarea la UE, România a stimulat energia regenerabilă prin certificate verzi. Au apărut investiții importante în eolian și solar. Dar când costurile au început să se vadă în facturi, statul a modificat regulile. Investitorii au înțeles că România poate schimba regulile în timpul jocului. A fost o criză de credibilitate: statul a chemat capital privat, apoi l-a speriat', afirmă Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, liberalizarea pieței de energie a avut loc într-un moment nefavorabil, marcat de creșteri puternice ale prețurilor la nivel european.
'Aceasta este criza pe care populația o asociază cel mai mult cu 'liberalizarea energiei'. România a liberalizat piața exact înaintea unui șoc european major: revenirea economică post-Covid, creșterea prețului gazelor, tensiunile geopolitice și apoi invazia Rusiei în Ucraina. Consiliul UE arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și folosirea energiei ca armă politică au avut un impact devastator asupra piețelor energetice europene, cu un vârf al crizei în august 2022', susține președintele AEI.
El amintește că România a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri ale prețurilor la energie pentru gospodării din Uniunea Europeană.
'În România, efectul a fost sever. Eurostat a raportat că în a doua jumătate a anului 2022, prețurile la electricitate pentru gospodării au crescut cu 112% față de aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere din UE. Cauze: liberalizare fără protecție suficientă, scumpirea gazului european, dependența prețului electricității de gaz, piață spot volatilă, lipsa contractelor bilaterale stabile, producție internă insuficient flexibilă, comunicare publică dezastruoasă', consideră Chisăliță.
Referitor la măsurile de plafonare și compensare, acesta susține că ele au limitat impactul creșterilor de preț asupra consumatorilor, dar au generat alte probleme.
'Pentru a opri explozia facturilor, România a introdus plafonarea și compensarea prețurilor prin OUG 118/2021. Măsura a protejat consumatorii, dar a creat alte probleme: costuri bugetare mari, întârzieri la plata furnizorilor, distorsiuni de piață și confuzie legislativă. Reuters nota că schema de plafonare și compensare a costat aproximativ 23 miliarde lei până în februarie 2024', precizează președintele AEI.
În opinia sa, sectorul energetic se confruntă în prezent cu provocări similare celor din trecut, în pofida avantajelor oferite de mixul energetic național.
'După plafonare, România revine la întrebarea fundamentală: avem suficientă energie ieftină, stabilă și produsă intern? Răspunsul este parțial. Avem nuclear, hidro, gaze, regenerabile și potențial offshore în Marea Neagră, dar avem și rețele vechi, investiții întârziate, capacități pe cărbune în declin și consumatori vulnerabili', susține Dumitru Chisăliță.
În concluzie, acesta consideră că problemele sectorului energetic sunt rezultatul unor vulnerabilități acumulate în timp și nu pot fi explicate exclusiv prin liberalizarea pieței.
'România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil. (...) Formula crizei românești este aceasta: piață liberă nefuncțională plus infrastructură veche plus investiții întârziate plus reguli instabile plus intervenții populiste plus influențe politice plus grupuri de interes interne și externe egal facturi mari și neîncredere publică', a adăugat președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Petrescu (ASF): Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate pentru România
Reconstrucția Ucrainei poate contribui la stabilitatea și prosperitatea regiunii, iar pentru România implicarea în acest efort reprezintă o oportunitate, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la conferința 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investments'. 'Reconstr
Transgaz a semnat cu Kawasaki Heavy Industries un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului
Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale NTGN Transgaz SA (Transgaz) și Kawasaki Heavy Industries, Ltd. au semnat marți, la Tokyo, în cadrul celei de a 4 a ediții a Forumului pentru Inovare România - Japonia, un Memorandum de Înțelegere (MoU) prin care stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii e
Cristian Popa (BNR), despre aderarea la zona euro: E un fenomen economic, dar și politic
Aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar și unul politic, iar pentru aceasta este nevoie de eforturi susținute pe toate paliere, a afirmat, vineri, la Sinaia, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). 'În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la eu
ANAR aplică măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime pe Dunăre, necesare producției de energie nucleară
Dunărea se situează la minime istorice, fără precedent, iar în prezent se aplică măsuri de suplimentare a debitelor evacuate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru menținerea nivelului necesar pentru producția de energie nucleară, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR), transmis vineri
CONAF: Valoarea adăugată pe persoană ocupată în IMM-urile românești, la jumătate din media europeană
Valoarea adăugată pe persoană ocupată în întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România reprezintă aproximativ jumătate din media europeană, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, citat de președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Deciziile, competențele m
Federația Agro-Star 2022 cere condiții de muncă adecvate și stabilitate profesională pentru salariații APIA
Federația Agro-Star 2022 susține că eforturile angajaților Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), implicați în procesarea cererilor și autorizarea plăților către fermieri, trebuie recunoscute prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, a stabilității profesionale și a respectării drepturilor salariale și de muncă, potrivit unui comunicat al or
Pistol: Lucrările pe cele 4 tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%
Lucrările pe cele patru tronsoane ale Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%, acestea fiind programate să se finalizeze în anul 2028, a notat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Autostrada
ASF a lansat un ghid privind asigurările de garanții în achizițiile publice, pentru prevenirea riscurilor contractuale
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat și publicat un ghid privind asigurările de garanții în procesul de achiziții publice, destinat autorităților contractante și operatorilor economici, pentru prevenirea riscurilor contractuale, a întârzierilor și a blocajelor în derularea investițiilor finanțate din fonduri publice.
Breșa de securitate PHP arată cât de mult s-a scurtat timpul de reacție al companiilor în era AI (experți)
O breșă ascunsă de peste zece ani în limbajul de programare PHP a devenit, în această săptămână, o urgență globală, iar cazul arată cât de mult s-a scurtat în era Inteligenței Artificiale (AI) timpul pe care îl are o companie să reacționeze, afirmă experții în securitate cibernetică. Potrivit unui comu
Trenurile CFR Călători vor circula modificat între București Nord și Aeroportul Otopeni, între 28 și 30 octombrie
Circulația trenurilor CFR Călători pe ruta București Nord - Aeroportul Internațional Henri Coandă va suferi modificări temporare, în perioada 28 - 30 octombrie, în intervalul orar 9:00 - 14:00, din cauza unor lucrări la infrastructura feroviară, a anunțat, vineri, compania. În vederea asigurării condițiilor necesare desfășură
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 886,5 milioane lei, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 28 luni, la un randament mediu de 6,61% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Depozitele populației și firmelor au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, la aproape 691 de miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la 690,779 miliarde de lei, în timp ce față de august 2026 au înregistrat un avans de 0,4%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). În termen
Bursa de Valori București a deschis în scădere ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indice
BNR: Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7% față de august 2026 (-0,02% în termeni reali), până la nivelul de 480,263 miliarde lei, arată datele publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în vo
Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuință au depășit 90 de milioane de lei în primul semestru
Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuință au depășit 90 de milioane de lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul polițelor a avansat cu 8%, potrivit unui comunicat al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UN