România a fost, și în 2025, pe locul I în UE la proporția tinerilor ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional
Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) în Uniunea Europeană a scăzut în 2025 până la 11%, de la 15,2% în 2015, însă România are în continuare cea mai mare proporție de NEETs din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai mici procente de tineri din categoria NEETs au fost înregistrate anul trecut în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari proporții au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).
O comparație între cele două țări cu cele mai mari și cele mai mici proporții de NEETs în 2025 arată că procentul tinerilor adulți NEETs a fost de aproape patru ori mai mare în România decât în Țările de Jos.
Între 2015 și 2025, proporția NEETs s-a redus în 22 dintre cele 27 de țări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (un declin de 12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (scădere de 10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) și Croația (scădere de 9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%).
În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.
În schimb, sunt trei state membre care au înregistrat creșteri ale ponderii tinerilor NEETs între 2015 și 2025: Germania (creștere cu un punct procentual), Luxemburg (creștere de 1,2 puncte procentuale) și Austria (creștere de 1,6 puncte procentuale). Danemarca și Lituania au înregistrat aproape aceleași ponderi de tineri NEETs.
Proporția cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Datele Eurostat arată că, în 2025, proporția de NEETs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din UE a fost de 12,8% în rândul celor cu un nivel scăzut de educație, comparativ cu 11% în rândul celor cu un nivel mediu de educație și 8% în rândul celor cu un nivel ridicat de educație.
În rândul statelor membre, proporția de NEETs pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani cu un nivel scăzut de educație variază de la 6,1% în Suedia și Polonia, până la 35,8% în România în 2025.
Datele Eurostat arată că există o diferență între sexe în ceea ce privește proporția de tineri adulți care nu erau nici angajați, nici nu urmau un program de educație sau formare. În 2025, 12% dintre tinerele femei cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbați a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mică, de 9,9%.
În 2025, existau 2 țări în care ponderea tinerelor femei NEETs era cu cel puțin șapte puncte procentuale mai mare decât ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbați. Cea mai mare diferență a fost constatată în România (11,2 puncte procentuale), urmată de Cehia (7,4 puncte procentuale). În România, proporția de NEETs era de 25% în rândul tinerelor femei și de 13,8% în rândul tinerilor bărbați. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în luna iunie 2026
Prețul mediu al combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 13,7%, în luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025, România fiind printre țările membre cu cele mai mari creșteri de prețuri în ritm anual, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Potrivit oficiului european de stati
Nazare: România trebuie să devină o platformă regională pentru marile companii franceze și nu numai
România trebuie să devină o platformă regională pentru marile companii franceze și nu numai, nu doar o piață de desfacere, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta s-a întâlnit, la sediul Ministerului Finanțelor, cu Ambasadorul Republicii Franceze în România, Nicolas Warnery. 'Franța
Negrescu: România riscă o criză majoră pe piața carburanților, după ce Kazahstan a întrerupt livrările de țiței
România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. 'România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței. Piața rom&acir
România retrogradează 12 locuri în clasamentul mondial al excelenței manageriale (IMD)
România se clasează pe locul 61 din 70 de poziții în clasamentul anual publicat de Institute for Management Development (IMD), cu 12 poziții mai jos decât în anul anterior, se arată într-un comunicat de presă al inițiatorilor Romanian Performance Excellence Program (RPEP), transmis miercuri AGERPRES. Potrivit datelor analizate, ac
Alexandru Păunescu (BNR): Compararea ROBOR cu EURIBOR este limitată de diferențele structurale dintre piețe
Interpretări potrivit cărora situațiile care au condus la sancționarea unor practici legate de EURIBOR și LIBOR ar putea fi extrapolate și în cazul ROBOR nu sunt susținute de o analiză comparativă a caracteristicilor acestor indici, subliniază directorul Direcției juridice al băncii centrale, Alexandru Păunescu, într-un material de opinie cu privire la cei trei i
Oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la AI a crescut mai lent, în ultimii ani (raport)
Oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la Inteligența Artificială (AI) a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse, iar dintre cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08, un număr de 201 au expunere ridicată la noua tehnologie, relevă raportul global PwC AI Jobs Barometer.
Nazare: România are toate șansele să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente
România are toate șansele să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente și trebuie să putem oferi stabilitate, predictibilitate și un mediu fiscal care încurajează investițiile și transformă acest potențial într-un avantaj economic diferențiator, pe termen lung, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazar
Inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 1,5 milioane de lei în industria alimentară, în iunie
Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au dat amenzi de 1,5 milioane de lei în urma controalelor efectuate în luna iunie în unități din industria agroalimentară, principalele abateri sancționate fiind cele igienico-sanitare. În această perioadă, Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor jude
Numărul comenzilor noi din industria prelucrătoare s-a diminuat cu 3,6%, în perioada ianuarie-mai 2026 (statistică)
Industria prelucrătoare a înregistrat, în primele cinci luni din acest an, o scădere de 3,6% a comenzilor noi, față de intervalul similar din 2025, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, au fost raportate scăderi ale comenzilor în industria bunurilor de uz curent (-9,3%), industria bunurilor
INS: Volumul lucrărilor de construcții s-a majorat cu 12,4%, ca serie brută, în primele cinci luni
Volumul lucrărilor de construcții s-a majorat, ca serie brută, în primele cinci luni ale anului în curs, cu 12,4%, față de aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în intervalul 1 ianuarie - 31 mai 2026, lucrările de construcții noi au consemnat un salt de
Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 1,6% în primele cinci luni
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a scăzut, în termeni nominali, cu 1,6%, în primele cinci luni ale acestui an, față de perioada similară a anului trecut, ca urmare a declinului înregistrat în industria prelucrătoare (-1,7%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri.
CNAB: Aproape 8,46 milioane de pasageri pe aeroporturile Capitalei în primele șase luni, număr record
Cele două aeroporturi ale Capitalei au înregistrat un număr record de 8,46 milioane de pasageri în primele șase luni ale acestui an, cu 5,08% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025, a anunțat, miercuri, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). 'Compania Națională Aeroporturi București își consolidează statutu
MIPE: România nu a transmis Comisiei Europene documentul privind Politica de Coeziune 2028-2034 și nu a încălcat niciun termen
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi transmis Comisiei Europene documentul privind programarea Politicii de Coeziune 2028-2034, precizând că nu a încălcat niciun termen referitor la transmiterea documentului. 'MIPE nu a trimis Comisie
Ministerul Muncii: Decizia Curții de Apel București nu împiedică dialogul social privind viitoarea lege a salarizării
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) susține că hotărârea Curții de Apel București privind suspendarea demersurilor legate de viitoarea lege a salarizării nu împiedică desfășurarea consultărilor cu partenerii sociali și a activităților de fundamentare tehnică, precizând că instituția nu a inițiat un proiect de l
Pîslaru: 394 dintre cele 409 persoane relocate de la Dumbrava au fost integrate în servicii sociale din 20 de județe
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți că, din cele 409 persoane vulnerabile relocate de la centrul din Dumbrava, 394 au fost integrate în servicii sociale din 20 de județe, 15 sunt internate în unități medicale, iar trei persoane au decedat. ''Așa cum am promis, monitorizez constant situația ș













