România a plătit de 7 ori energia reimportată seara din Bulgaria, decât a încasat pentru vânzarea ei bulgarilor la prânz (AEI)
România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru cea vândută bulgarilor la prânz, iar aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie, nu contează când produce, ci contează cine controlează flexibilitatea și aici țara vecină începe să câștige, relevă o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'În urmă cu doar câțiva ani, România părea favorită clară în cursa energetică regională. Avea mai mult solar, mai mult eolian, mai multe resurse naturale și o piață considerabil mai mare decât Bulgaria. În statistici, România arăta ca viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est. Astăzi însă, realitatea pieței începe să spună altceva. România produce. Bulgaria câștigă. Aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie. Nu contează când produce. Contează cine controlează flexibilitatea. Iar aici Bulgaria începe să câștige', indică analiza remisă luni AGERPRES.
Potrivit autorului, România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
'Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă', susține Dumitru Chisăliță.
El atrage atenția că România continuă să gândească energia în logica veche, construind tot mai multe capacități de producție, în timp ce Bulgaria a înțeles mai repede noua logică energetică europeană; într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii 'grid-forming' capabile să creeze și stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă.
'În România, conform unor informații din spațiul public, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following. Aceste sisteme urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming. Grid-Forming înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului. Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești. România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori. Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Și totuși, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziția energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare', explică șeful AEI.
În aceste condiții, Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. Mai mult, are în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge rapid la o capacitate de stocare de 10 GWh. România, în schimb, are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
'Diferența devine dramatică atunci când raportăm puterea bateriilor la capacitățile regenerabile instalate. Aici nu mai vorbim doar despre câțiva megawați în plus sau în minus, ci despre arhitectura reală a sistemului energetic și despre capacitatea unei piețe de a absorbi volatilitatea produsă de energia regenerabilă. În România, raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, același raport ajunge la aproximativ 30%. Cu alte cuvinte, Bulgaria dispune de o flexibilitate relativă de aproape cinci ori mai mare decât România. Raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este în România de doar 7,5%. În Bulgaria, același indicator ajunge la aproximativ 40%. Diferența este uriașă și spune aproape totul despre capacitatea celor două sisteme de a absorbi șocurile de producție și volatilitatea regenerabilelor', afirmă Chisăliță.
El subliniază că la fel de important este și raportul dintre capacitățile regenerabile și consumul intern. În România, puterea eoliană și solară reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf. În Bulgaria, raportul este de aproximativ 74%. Asta înseamnă că ambele state au ajuns deja la un nivel foarte ridicat de penetrare a energiei regenerabile.
'Diferența esențială nu este deci cantitatea de regenerabile, ci capacitatea de echilibrare și aici Bulgaria stă de cinci ori mai bine. În România, stocarea fiind insuficientă, piața devine rigidă și vulnerabilă. Prețurile oscilează violent, apar dezechilibre frecvente, iar operatorii sunt obligați să recurgă la soluții costisitoare de reglaj. Exact aceasta este situația României, un sistem cu o expansiune accelerată a regenerabilelor, dar fără infrastructura de flexibilitate necesară pentru a le integra eficient. În schimb, Bulgaria a înțeles mai rapid că viitorul energetic nu se construiește doar cu panouri fotovoltaice și turbine eoliene, ci și cu capacități masive de stocare și mai ales stocare inteligentă. Un raport de 30% între baterii și regenerabile înseamnă o piață mult mai elastică, mai stabilă și mai capabilă să amortizeze șocurile de producție și de preț', a continuat specialistul.
În România, sistemul produce mult, dar nu poate absorbi eficient surplusurile. În orele de prânz apar prețuri foarte mici, uneori apropiate de zero. Energia este evacuată rapid către export. Seara, însă, când solarul dispare și consumul crește, România intră în deficit de flexibilitate. Atunci apar vârfurile de preț, importurile scumpe, dar și profiturile pentru cei care dețin baterii. Iar Bulgaria începe să ocupe exact această poziție regională.
'Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin. În lipsa flexibilității, România riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate structurală. Mai grav este că această vulnerabilitate poate deveni geopolitică. Exact cum gazoductele și rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influența energetică a următorului deceniu. Iar România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea. Cu alte cuvinte putem ajunge și cu prețuri mari și cu vulnerabilități mari. Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României: problema nu mai este lipsa de producție, urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabilă, este lipsa abordare inteligentă și de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când și cum este utilizată energia. Iar, cel puțin deocamdată, Bulgaria pare să fi înțeles această schimbare mai rapid decât România', a transmis Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis în creștere ședința de joi; rulajul a depășit 35 de milioane de euro
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de joi, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 183,71 milioane de lei (35,09 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a urcat cu
Importatorii și distribuitorii de motociclete și motocicluri solicită suplimentarea bugetului pentru aceste vehicule la ''Rabla 2026''
Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) realocarea sumei de 15 milioane de lei din linia bugetară destinată autovehiculelor termice și hibride către categoria motocicletelor, în cadrul programului ''Rabla
Românii nu mai caută un al doilea loc de muncă, ci un al doilea venit (analiză)
Creșterea costului vieții și nevoia unei mai mari stabilități financiare schimbă comportamentul românilor, iar dacă până nu demult soluția pentru venituri mai mari era un al doilea loc de muncă, în prezent tot mai mulți preferă să investească în dezvoltarea unor abilități care le pot genera venituri suplimentare, fără să își dubleze prog
Românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje în prima jumătate a anului; rata de colectare, 82%
Rata de colectare a ambalajelor pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând progresul constant al sistemului și integrarea returnării ambalajelor în comportamentul de zi cu zi al consumatorilor, informează, joi, RetuRO. Potrivit unui comunicat al administratorului
Discursul public, potrivit căruia România intră în criză dacă nu încasează 770 milioane de euro, o gravă dezinformare (sindicate)
Discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro, aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice, susțin cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, care solicită retr
(P) Shopping inteligent cu ZEN.COM: Cum să primești bani înapoi de fiecare dată când îți reînnoiești garderoba online?
În peisajul dinamic al comerțului electronic din anul 2026, pasionații de fashion știu foarte bine că reînnoirea garderobei cu piese de top poate fi o adevărată provocare pentru bugetul personal. Ținerea pasului cu noile tendințe îți poate epuiza rapid economiile
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 802,2 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 802,2 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 33 luni, la un randament mediu de 6,48% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 800 de milioane de lei,
Petrariu (sindicat STB): 800 de angajați vor fi disponibilizați în perioada următoare; 200 pot opta pentru plecări voluntare
Societatea de Transport București (STB) are în prezent 9.504 de salariați, iar 800 vor fi disponibilizați în cadrul planului de eficientizare, dintre care cel mult 200 de angajați vor putea părăsi compania printr-o procedură de plecări voluntare, beneficiind de șase salarii compensatorii, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului Transportato
VIDEO Pistol: Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați a ajuns la aproape 97%
Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați (DEx6) a ajuns la aproape 97%, însă vremea nefavorabilă a împiedicat montarea unui nou segment de tablier la podul peste râul Siret, a notat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Fac
Buzoianu: Strategia privind conservarea biodiversității, adoptată de Guvern; un nou jalon de reformă din PNRR, îndeplinit
Ministerul Mediului a îndeplinit un nou jalon de reformă pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de un miliard de euro, după ce Guvernul a adoptat, în ședința de joi, Strategia privind conservarea biodiversității, a scris ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare.
Reprezentanții Romgaz și ai Ministerului Energiei participă la programele de instruire organizate de Ceronav
Dezvoltarea proiectelor energetice strategice din Marea Neagră presupune nu doar investiții în infrastructură și tehnologie, ci și formarea unei resurse umane înalt calificate, capabile să opereze în condiții de maximă siguranță și la standarde internaționale, susțin reprezentanții Ceronav, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au scăzut cu 0,4% în iunie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au diminuat, în iunie 2026, cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 680,925 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 8,2% (-2% în termeni reali), informează joi Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat al BNR, depozitele
România este sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Energia din surse regenerabile a reprezentat anul trecut 26,2% din energia consumată în Uniunea Europeană, în creștere de la 25,2% în 2024, iar România este ușor sub media europeană, arată datele provizorii publicate joi de Eurostat. În rândul statelor membre, Suedia a avut cea mai mare pondere a energiei din surse regenerab
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,9%, în iunie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,9% în iunie 2026, față luna anterioară (1,8% în termeni reali), până la nivelul de 473,683 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al creditului neguvern
Cererea de cazare pe litoral a crescut de șapte ori în perioada Beach, Please! (platformă)
Cererea de cazare pe Litoral, pe perioada unui cunoscut festival de muzică hip-hop, a crescut de șapte ori, iar prețurile au ajuns până la 3.800 de euro pe sejur, arată o analiză întocmită de o agenție de turism online. Potrivit datelor Travelminit, Beach, Please! a adunat anul acesta peste 500.000 de participanți la Costinești, în cele cinci