România a plătit de 7 ori energia reimportată seara din Bulgaria, decât a încasat pentru vânzarea ei bulgarilor la prânz (AEI)
România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru cea vândută bulgarilor la prânz, iar aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie, nu contează când produce, ci contează cine controlează flexibilitatea și aici țara vecină începe să câștige, relevă o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
'În urmă cu doar câțiva ani, România părea favorită clară în cursa energetică regională. Avea mai mult solar, mai mult eolian, mai multe resurse naturale și o piață considerabil mai mare decât Bulgaria. În statistici, România arăta ca viitorul hub energetic al Europei de Sud-Est. Astăzi însă, realitatea pieței începe să spună altceva. România produce. Bulgaria câștigă. Aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie. Nu contează când produce. Contează cine controlează flexibilitatea. Iar aici Bulgaria începe să câștige', indică analiza remisă luni AGERPRES.
Potrivit autorului, România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
'Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci. În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă', susține Dumitru Chisăliță.
El atrage atenția că România continuă să gândească energia în logica veche, construind tot mai multe capacități de producție, în timp ce Bulgaria a înțeles mai repede noua logică energetică europeană; într-un sistem dominat de solar și eolian, adevărata putere nu mai este producția brută, ci capacitatea de a muta energia în timp și mai ales de a folosi baterii 'grid-forming' capabile să creeze și stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să urmeze o rețea existentă.
'În România, conform unor informații din spațiul public, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following. Aceste sisteme urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming. Grid-Forming înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului. Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești. România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, inclusiv prosumatori. Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Și totuși, Bulgaria începe să monetizeze mai bine tranziția energetică. De ce? Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare', explică șeful AEI.
În aceste condiții, Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare. Mai mult, are în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge rapid la o capacitate de stocare de 10 GWh. România, în schimb, are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
'Diferența devine dramatică atunci când raportăm puterea bateriilor la capacitățile regenerabile instalate. Aici nu mai vorbim doar despre câțiva megawați în plus sau în minus, ci despre arhitectura reală a sistemului energetic și despre capacitatea unei piețe de a absorbi volatilitatea produsă de energia regenerabilă. În România, raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, același raport ajunge la aproximativ 30%. Cu alte cuvinte, Bulgaria dispune de o flexibilitate relativă de aproape cinci ori mai mare decât România. Raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este în România de doar 7,5%. În Bulgaria, același indicator ajunge la aproximativ 40%. Diferența este uriașă și spune aproape totul despre capacitatea celor două sisteme de a absorbi șocurile de producție și volatilitatea regenerabilelor', afirmă Chisăliță.
El subliniază că la fel de important este și raportul dintre capacitățile regenerabile și consumul intern. În România, puterea eoliană și solară reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf. În Bulgaria, raportul este de aproximativ 74%. Asta înseamnă că ambele state au ajuns deja la un nivel foarte ridicat de penetrare a energiei regenerabile.
'Diferența esențială nu este deci cantitatea de regenerabile, ci capacitatea de echilibrare și aici Bulgaria stă de cinci ori mai bine. În România, stocarea fiind insuficientă, piața devine rigidă și vulnerabilă. Prețurile oscilează violent, apar dezechilibre frecvente, iar operatorii sunt obligați să recurgă la soluții costisitoare de reglaj. Exact aceasta este situația României, un sistem cu o expansiune accelerată a regenerabilelor, dar fără infrastructura de flexibilitate necesară pentru a le integra eficient. În schimb, Bulgaria a înțeles mai rapid că viitorul energetic nu se construiește doar cu panouri fotovoltaice și turbine eoliene, ci și cu capacități masive de stocare și mai ales stocare inteligentă. Un raport de 30% între baterii și regenerabile înseamnă o piață mult mai elastică, mai stabilă și mai capabilă să amortizeze șocurile de producție și de preț', a continuat specialistul.
În România, sistemul produce mult, dar nu poate absorbi eficient surplusurile. În orele de prânz apar prețuri foarte mici, uneori apropiate de zero. Energia este evacuată rapid către export. Seara, însă, când solarul dispare și consumul crește, România intră în deficit de flexibilitate. Atunci apar vârfurile de preț, importurile scumpe, dar și profiturile pentru cei care dețin baterii. Iar Bulgaria începe să ocupe exact această poziție regională.
'Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin. În lipsa flexibilității, România riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate structurală. Mai grav este că această vulnerabilitate poate deveni geopolitică. Exact cum gazoductele și rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influența energetică a următorului deceniu. Iar România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea. Cu alte cuvinte putem ajunge și cu prețuri mari și cu vulnerabilități mari. Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României: problema nu mai este lipsa de producție, urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabilă, este lipsa abordare inteligentă și de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când și cum este utilizată energia. Iar, cel puțin deocamdată, Bulgaria pare să fi înțeles această schimbare mai rapid decât România', a transmis Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rompetrol Rafinare a afișat o cifră de afaceri în creștere cu 25%, după prima jumătate a anului
Rompetrol Rafinare a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o cifră de afaceri brută consolidată de 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu 25% față de perioada similară din 2025, rezultate susținute de condițiile de piață, inclusiv de nivelul cotațiilor internaționale la materii prime, produse petroliere și componenți bio, dar și de o creștere a consu
AAC solicită control și trasabilitate completă a cerealelor ucrainene în tranzit: solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării fermierilor români
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și președinților celor două Camere ale Parlamentului, controlul riguros și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României. '
Pîslaru: 369 de persoane vulnerabile din 14 județe, găzduite de persoane fizice, figurau în evidențele ANPIS
Un număr de 369 de persoane vulnerabile din 14 județe, găzduite de persoane fizice, figurau în evidențele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), în urma controalelor efectuate în ultimii ani, iar măsurile dispuse pentru remedierea situațiilor constatate au fost puse în aplicare cel mult parțial, a anunțat, vineri, ministrul inte
Pîslaru spune că a primit de la partide pe e-mail varianta grilei pentru demnitari din proiectul legii salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a declarat, vineri, că a primit prin e-mail de la Camera Deputaților, de la liderii grupurilor parlamentare politice, grila în care sunt încadrați demnitarii în proiectul legii salarizării din sistemul public. 'Am primit un e-mail de
Romsilva, locul 2 pe țară la atribuirea contractelor prin proceduri de negociere fără publicare în 2025, după Spitalul de Urgență Moinești
Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național, iar 82,75% dintre proceduri au fost justificate prin 'extremă urgență', informează, vineri, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Potrivit
DNSC pune accentul pe atragerea și integrarea rapidă a unui grup semnificativ de debutanți și studenți, în 2026
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va continua operaționalizarea structurilor sale din București și din principalele orașe ale țării, în acest an, prin atragerea resursei umane, cu organizarea de concursuri și examene, iar la fel ca în strategia de recrutare pentru 2025, accentul va fi pus pe atragerea și integrarea rapidă a unui grup semnific
DNSC: Incidentele de compromitere a conturilor au crescut cu 353% în 2025; phishing-ul a avansat cu 70,6%
Numărul incidentelor de phishing a crescut cu 70,6% în 2025, la 4.975, iar cele de compromitere a conturilor au înregistrat un avans de 353%, până la 1.125, potrivit raportului anual de activitate al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Conform raportului, incidentele de fraudă și tentativă de fraudă au crescut cu 91%, de
TPBI: Program prelungit pentru linia 41, sâmbătă și luni, pentru preluarea spectatorilor de la meciurile de fotbal
Linia de tramvai 41 va avea program de circulație prelungit în serile de sâmbătă, 15 august, și luni, 17 august, pentru preluarea spectatorilor care vor asista la meciurile Rapid București - Dinamo București și FCSB - FC Botoșani, informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit sursei ci
ASF: BET a crescut cu 47,1% în 2026, iar randamentul real, după ajustarea cu inflația, este de 41,8%
Bursa de Valori București înregistrează, în 2026, un avans nominal de 47,1% al indicelui BET de la începutul anului, iar după ajustarea cu inflația acumulată randamentul real se menține la 41,8%, România ocupând locul al șaptelea la nivel mondial, potrivit unei analize semnate de președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexand
ANPC: Amenzi de peste 2,9 milioane de lei și produse de peste 220.000 de lei, oprite definitiv de la comercializare
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat, la nivel național, acțiuni de control și supraveghere a pieței, în urma cărora a aplicat amenzi de peste 2,9 milioane de lei și a oprit prestarea serviciilor până la remedierea deficiențelor în cazul a 23 de operatori economici. Potrivit unui comunicat al instituției,
Nazare: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare; investițiile, principalul motor al activității economice
Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale procesului de reechilibrare, în condițiile în care contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă, susține ministrul inter
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în creștere la 14,2 miliarde euro, în primul semestru
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 14,202 miliarde de euro, în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu 13,555 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2025, a anunțat vineri Banca Națională a României (BNR). În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane eur
Transgaz: Profit și afaceri în scădere, în prima jumătate a anului, la nivel consolidat
Transgaz a raportat la mijlocul anului un profit net de 303,658 milioane de lei, mai mic cu 41,49% față de cel înregistrat în primul semestru din 2025, care a fost de 518,969 milioane de lei, și afaceri în scădere cu aproape 8%, la 1,594 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate ale companiei, date vineri publicității. Com
Nuclearelectrica a obținut un profit net de aproape 1,2 miliarde lei în primul semestru, în creștere cu 36,6%
Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) a obținut în primul semestru al acestui an un profit net de 1,184 miliarde lei, în creștere cu 36,6% față de perioada similară a anului trecut, potrivit raportului semestrial transmis, vineri, Bursei de Valori București (BVB). În primele șase luni din 2025, compania a raportat un pr
Alianța Sindicală Drum de Fier: Refuzarea deschiderilor de credite bugetare pentru CFR SA va produce efecte în lanț
Alianța Sindicală Drum de Fier - ELCATEL solicită clasei politice măsuri pentru deblocarea finanțării CFR SA și evitarea intrării sistemului feroviar într-o criză ale cărei consecințe economice, sociale și strategice pot fi majore, în caz contrar existând posibilitatea organizării de proteste și acțiuni publice de amploare. &