Chisăliță (AEI): Nu există un comandament unic pentru apărarea infrastructurilor energetice
Securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic indirect printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă, sâmbătă, AGERPRES.
Principalii responsabili identificați de specialistul în energie, după atribuțiile prezentate public, sunt: Operatorul (OMV Petrom) - securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces; paza platformei realizată de o firmă de securitate privată - proceduri de securitate și echipe specializate; Forțele Navale Române care asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime; Forțele Aeriene Române care asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene; SRI și SIE monitorizează riscurile și amenințările de securitate; MAI și Poliția de Frontieră Română au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor; Autoritatea Navală Română monitorizează traficul naval și siguranța navigației.
Potrivit lui Chisăliță, nu există nicio instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României.
''Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore'', arată președintele AEI.
El consideră că protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național.
''Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă. Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități'', spune Chisăliță.
Specialistul susține că, din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de ''supraveghere generală a spațiului maritim'' la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.
''De fapt, întrebarea 'Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?' scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului'', a mai spus Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Energiei: Demisia lui Cosmin Ghiță de la conducerea Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale
Decizia lui Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul de director general al SN Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunități profesionale, a anunțat, marți seara, Ministerul Energiei. 'Ministerul Energiei a luat act de decizia domnului Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul încredințat de CA SNN, respectiv de a demi
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a solicitat încetarea contractului de mandat, urmând să comunice data efectivă la care renunțarea își va produce efectele, a anunțat marți compania. 'Societatea Națională Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii că în data de 25 august 2026 a fost notificată cu priv
Paraschiv (FSAB): Întâlnirea cu ministrul Muncii a fost de complezență; oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă
Întâlnirea sindicaliștilor cu ministrul interimar al Muncii a fost una 'de complezență', în cadrul căreia a fost transmis un semnal de alarmă că oamenii nu mai pot rămâne fără contracte colective de muncă, a declarat marți Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). Sindicali
Consiliul Concurenței:Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile referitoare la plafonarea adaosului comercial
Principalii operatori de pe piața carburanților au respectat prevederile privind plafonarea adaosului comercial, în perioada aprilie - iunie 2026, iar marjele acestora nu au depășit nivelul mediu înregistrat în anul 2025, arată o analiză preliminară, publicată marți de Consiliul Concurenței. 'Principalii operatori de pe piața carburanțilo
România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale; doar o treime din populație are competențe de bază (Infografic)
Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană și la o distanță considerabilă față de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce privește accesul ș
Ministerul Mediului a semnat un contract de peste 49 milioane de lei pentru protejarea păsărilor și a biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță semnarea contractul de finanțare pentru proiectul 'Consolidarea sistemului național de gestiune și monitorizare a speciilor de păsări din România' , cu o valoare totală de peste 49 milioane de lei. Potrivit ministerului de resort, din valoarea totală alocată proiectului, 41,7 milioane de lei
Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional
Două noi companii listate la Bursa de Valori București (BVB) vor fi incluse, începând cu 21 septembrie, în indicele FTSE Global All Cap, ceea ce reprezintă o nouă confirmare a evoluției pieței de capital din România și a integrării acesteia în circuitul investițional internațional, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF
Bușoi: România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor
România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare, iar în privința nivelului de înmagazinare a gazelor este peste media Uniunii Europene, a precizat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, într-o postare publicată, marți, pe pagina sa d
Pîslaru: În lipsa unui acord pe legea salarizării, România va rata jalonul din PNRR
România va rata jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la legea salarizării în lipsa unui acord politic asupra proiectului, responsabilitatea revenind partidelor care nu îl susțin, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru. 'Î
Pîslaru, despre salariul minim: În acest moment nu avem vreo bornă care să ne permită să luăm niște decizii
O decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie, a declarat marți ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în contextul protestului organizat de sindicate în fața ministerului
O mașină rulată din zece prezintă semne de utilizare mai intensivă decât cred cumpărătorii români (studiu)
Una din zece mașini second hand (10,1%), verificate în România, prezintă semne de utilizare mult mai intensivă decât cred cumpărătorii, relevă o analiză de specialitate, dată publicității marți. Conform carVertical, un vehicul este considerat ca fiind condus intensiv în cazul în care kilometrajul său anual depășeș
Sindicatele feroviare avertizează asupra riscului blocării finanțării CFR Călători începând cu 26 august
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane solicită intervenția urgentă a Guvernului pentru evitarea blocării finanțării CFR Călători, avertizând că, în lipsa aprobării bugetului companiei, alocarea fondurilor de la bugetul de stat riscă să fie suspendată începând cu 26 august. ''Situația este criti
Serviciile integrate pentru copii și familii vor fi extinse în 2.000 de comunități rurale (ministru)
Extinderea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale reprezintă una dintre cele mai importante investiții sociale derulate în prezent, a declarat ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, în urma unei întâlniri cu directorul regional UNICEF, Edouard Beigbeder
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au crescut cu 0,5% în iulie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat, în iulie 2026, cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 684,550 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 7,8% (-0,3% în termeni reali), informează marți Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat
Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,3%, în iulie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut cu 0,3% în iulie 2026, față de luna anterioară (-0,8% în termeni reali), până la nivelul de 472,415 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al