AEI: Ordonanța privind ATR-urile din energie nu se mai aplică; reforma împotriva speculei a fost blocată înainte de efecte
Ordonanța prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționa să limiteze specula cu avizele tehnice de racordare (ATR) din sectorul energetic nu se mai aplică, iar măsurile destinate eliminării proiectelor speculative au fost blocate înainte de a produce efecte, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată sâmbătă.
Potrivit sursei citate, România are emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care necesarul actual de putere este de aproximativ 9.000 MW, iar alte circa 30.000 MW se află în lucru.
'Datele dure sunt acestea: într-un eșantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piața ATR nu este piață de investiții, ci piață de opțiuni speculative pe capacitate de rețea', se arată în analiză.
Autorul susține că măsurile propuse de Guvern ar fi introdus garanții financiare de 30 euro/kW instalat pentru proiectele energetice, precum și garanții suplimentare pentru participarea la licitațiile de capacitate.
Astfel, pentru un proiect de 1 MW, impactul financiar total ar fi putut ajunge la 60.000 - 90.000 de euro, în timp ce, pentru proiecte de 100 MW, garanțiile estimate se ridicau la 6 - 9 milioane de euro.
În opinia autorului, măsurile ar fi contribuit la eliminarea proiectelor speculative și la deblocarea capacității rezervate artificial în rețea, însă existau și riscuri pentru investitorii reali, în special în cazul întârzierilor generate de instituțiile statului.
'Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenței investitorului (cereri depuse, completări trimise, notificări făcute); interdicția executării garanției dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestație rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanții executate, nu venit la operator. Fără aceste protecții, ordonanța putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanților, nedreaptă contra investitorilor reali', se mai precizează în document.
Autorul analizei pune întrebarea dacă era normală plata unei garanții către o companie privată. El susține că răspunsul poate fi afirmativ în infrastructură reglementată, dar numai dacă banii sunt tratați ca instrument reglementat, nu ca venit privat liber. Operatorul de distribuție poate fi privat, dar funcționează ca monopol reglementat. Nu este o firmă obișnuită: are obligații de serviciu public, tarife aprobate, investiții recunoscute de ANRE și randament reglementat. Ca principiu de guvernanță, ar fi mult mai corect ca garanțiile executate să meargă într-un cont separat, într-un fond de dezvoltare a rețelei, cu raportare publică anuală și cu deducere explicită din tarifele viitoare, nu în profitul contabil discreționar al operatorului. Altfel, percepția este toxică: investitorul pierde, operatorul câștigă, statul scapă de responsabilitate.
Totodată, analiza arată că aplicarea OUG ar avea efecte diferite în funcție de tipul proiectelor energetice. Pentru proiectele speculative mici, de circa 1 MW, fără finanțare, teren sau studii solide, introducerea garanției de 60.000-90.000 de euro ar elimina inițiativele orientate spre revânzarea avizelor, măsura fiind considerată benefică pentru disciplinarea pieței.
În cazul proiectelor reale de aproximativ 10 MW, deja avizate, dar blocate în proceduri administrative (mediu, CFISD/CSAT), garanțiile de 600.000-900.000 de euro ar putea deveni problematice dacă întârzierile sunt generate de autorități, existând riscul ca executarea garanției să fie percepută drept abuz economic.
Pentru dezvoltatorii mari, cu proiecte de circa 100 MW, garanțiile estimate la 5-8 milioane de euro ar fi suportabile pentru fonduri de investiții, însă ar putea deveni dificil de susținut pentru antreprenorii locali, cu efect de consolidare și concentrare a pieței.
'Deși intervenția în soluționarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate și eficiență. În consecință, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanții financiare substanțiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare și previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecție pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanțiilor executate, precum și asigurarea unui cadru de monitorizare și audit public sub coordonarea ANRE. În absența acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenția normativă să își atingă obiectivul de reducere a speculației, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiții reale și necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic', a mai scris Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Business Outlook 2026 Craiova a adus în prim-plan parteneriatul dintre mediul de afaceri și autoritățile locale
O nouă ediție a seriei de conferințe Business Outlook 2026 s-a desfășurat la Craiova sub tema 'Investiții și Dezvoltare Sustenabilă' și a adus în prim-plan parteneriatul dintre mediul de afaceri și autoritățile locale. Evenimentul a fost organizat Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA, în parteneriat cu Primăria M
SAFE este o oportunitate uriașă pentru industria de apărare din România (ministru)
Instrumentul european SAFE reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare din România, prin atragerea de investiții, transfer de tehnologie și creșterea gradului de localizare a producției, a declarat luni ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, după o întâlnire cu reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, compa
Miruță: Am semnat documentele pentru trimiterea Corpului de Control la Metrorex; problemele nu mai pot fi ascunse sub preș
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a convocat luni Adunarea Generală a Acționarilor la Metrorex și a semnat documentele pentru trimiterea din nou a Corpului de Control la companie, motivând că problemele nu mai pot fi ascunse sub preș. 'Am convocat astăzi Adunarea Generală a Acționarilor statului român pentr
Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România; gâlceava politicienilor, privită doar ca un zgomot de fond (analiză)
România va atrage, în următorii cinci ani, investiții certe de peste 25 de miliarde de euro în sectoare vitale, precum apărarea, energia, infrastructura și extracția de resurse minerale critice, iar acestea vor asigura un cadru extrem de atractiv pentru dezvoltarea afacerilor pe orizontală în economie, indică o analiză Frames, dată luni publicității.
Reportul la Loto 6/49 a ajuns la peste 4,36 milioane de euro
Reportul la Loto 6/49, la categoria I, este în valoare de peste 22,86 milioane de lei (peste 4,36 milioane de euro), informează, luni, Loteria Română. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică Loteria Română a acordat peste 30.750 de câștiguri &icir
România a plătit de 7 ori energia reimportată seara din Bulgaria, decât a încasat pentru vânzarea ei bulgarilor la prânz (AEI)
România a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru cea vândută bulgarilor la prânz, iar aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie, nu contează când produce, ci conte
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție Tezaur cu dobânzi de până la 7,40% neimpozabile
Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție a programului Tezaur, prin care românii pot investi în titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,30%, 6,90% și, respectiv, 7,40%, conform unui comunicat al instituției. Emisiunea se derulează în perioada 11 mai - 5 iunie 2026. Titlurile de stat au va
Deficitul balanței comerciale, în scădere cu peste 9%, în primul trimestru
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele trei luni ale anului s-a ridicat la 7,704 miliarde de euro, cu 9,3%, respectiv 792,1 milioane euro, mai mic raportat la cel înregistrat în perioada ianuarie - martie 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Ponderi importante în structura exportu
Producția de carne și sacrificările de porci, ovine, caprine și păsări au crescut în martie 2026; la bovine au scăzut
Numărul sacrificărilor și producția de carne au crescut în luna martie 2026 la porcine, la ovine și caprine și la păsări, iar la bovine au scăzut, atât față de luna februarie 2026, cât și față de luna martie 2025, potrivit datelor provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în martie 2026, numărul bovin
Hidroelectrica alocă peste 4 milioane lei pentru mentenanța sistemelor de automatizare de la Porțile de Fier
Hidroelectrica alocă, din fonduri proprii, 4,088 milioane lei, fără TVA, pentru servicii de mentenanță a sistemelor de automatizare, monitorizare și control de la hidrocentralele Porțile de Fier, potrivit unui anunț de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Conform sursei citate, ofertantul trebuie să facă
Darău: Consolidăm parteneriatul digital cu Ucraina; ne inspirăm din modelele de succes privind digitalizarea
România și Ucraina își consolidează parteneriatul în domeniul digitalizării, al inteligenței artificiale și al securității cibernetice, în contextul în care autoritățile române analizează preluarea unor modele de succes dezvoltate de partea ucraineană pentru transformarea digitală a serviciilor publice, a transmis duminică ministru
Tanczos: Combaterea pestei porcine africane este o prioritate strategică și necesită o abordare mai eficientă
Măsurile adoptate până în prezent pentru combaterea pestei porcine africane trebuie reevaluate înaintea adoptării unor noi reglementări, în condițiile în care acestea nu au produs efectele așteptate, a transmis, duminică, pe pagina sa de socializare, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna.
Debitul Dunării la intrarea țara va ajunge la 2.900 mc/s în zilele următoare; media lunii mai - 6.600 mc/s
Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creștere ușoară până la valoarea de 2.900 mc/s, situându-se la mai puțin de jumătate față de media multianuală a lunii mai (6.600 mc/s), potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 10 - 17 mai 2026.
Bursa de la București a câștigat în această săptămână peste 27,35 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat peste 27,35 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână, în creștere cu 4,83% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea schimburilor a urcat cu aproape 76 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Potrivit datelor
AEI: România riscă să rămână captivă unui model economic bazat pe exportul de gaze și importul de fertilizanți
România riscă să rămână captivă unui model economic periferic, bazat pe exportul de resurse brute și importul de produse finite, în lipsa unei strategii privind dezvoltarea industriilor strategice și valorificarea internă a gazelor naturale, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată







