AEI: România riscă să rămână captivă unui model economic bazat pe exportul de gaze și importul de fertilizanți
România riscă să rămână captivă unui model economic periferic, bazat pe exportul de resurse brute și importul de produse finite, în lipsa unei strategii privind dezvoltarea industriilor strategice și valorificarea internă a gazelor naturale, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
'O perioadă mare de timp, combinatul sau parte din el a stat în conservare, iar statul s-a comportat ca și cum oprirea producției de fertilizanți ar fi doar o știre economică trecătoare, nu o vulnerabilitate strategică. Nu a existat o strategie serioasă pentru industria fertilizanților. Nu a existat o dezbatere matură despre securitatea alimentară. Nu a existat aproape nicio discuție despre dependența României de importuri într-o lume devenită instabilă geopolitic. Dar acum, brusc, toată lumea descoperă expresia 'obiectiv strategic național'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, acordul semnat între Azomureș și Romgaz este doar un acord de principiu. 'Nu o tranzacție. Conform comunicatelor oficiale emise în mai 2026, documentul semnat între Romgaz și Azomureș este un Memorandum of Understanding/Heads of Terms. O eventuală tranzacție ar putea fi realizată în luna iulie 2026', precizează Chisăliță.
În opinia sa, dacă o companie de stat încearcă să cumpere ceva important, apare imediat acuzația de 'naționalizare'.
'Deși, juridic și economic, termenul este complet greșit, naționalizarea înseamnă confiscare forțată. Aici vorbim despre negociere, evaluare și tranzacție comercială voluntară. Exact mecanismul care funcționează zilnic într-o economie de piață. Faptul că unul dintre cumpărători este o companie de stat nu transformă automat tranzacția într-un act socialist', notează președintele AEI.
Două lucruri complet diferite sunt confundate, respectiv 'controlul totalitar al economiei' și 'participarea strategică a statului într-o economie de piață', susține specialistul.
'Problema reală nu este dacă statul participă într-un sector strategic. Problema este dacă o face competent, transparent și în interes public. (...) 'Naționalizare!' devine o etichetă panicardă menită să închidă conversația înainte ca ea să înceapă. Obsesia prețului fără context. La fel de previzibil apare și argumentul: 'Cum să dai acum 100 de milioane de euro pe ceva vândut cândva cu 10?' Este un slogan economic care pare devastator la prima vedere și complet gol la a doua analiză. Pentru că ignoră aproape tot ce contează: inflația, investițiile făcute între timp, infrastructura existentă, costurile de reconstrucție, valoarea strategică, faptul că Europa industrială de astăzi este mult mai greu și mai scump de construit decât acum două decenii', a adăugat Chisăliță.
Președintele AEI susține că Azomureș nu înseamnă doar hale și conducte, ci infrastructură energetică, logistică, acces feroviar, instalații chimice, autorizații, know-how și forță de muncă specializată.
'Toate acestea valorează enorm tocmai pentru că sunt aproape imposibil de recreat rapid în Europa actuală. Dacă cineva ar încerca astăzi să construiască de la zero un combinat similar, costurile ar urca probabil spre miliarde. Dar România încă judecă industria secolului XXI cu reflexele emoționale ale tranziției din anii '90. Iar asta produce o confuzie fundamentală: mulți oameni cred că prețurile simbolice ale privatizărilor de atunci reprezentau 'valoarea reală' a activelor. În realitate, statul încerca pur și simplu să scape de companii pe care nu le mai putea susține, iar investitorii își asumau riscuri și obligații uriașe de modernizare', a subliniat Chisăliță.
El menționează că valoarea unui activ strategic este dată de 'ceea ce poate produce astăzi și de cât de greu poate fi înlocuit'.
'Există un alt reflex colectiv: 'statul român nu este capabil să dezvolte nimic'. Ultimele decenii oferă suficiente argumente pentru această neîncredere: companii capturate politic, management schimbat după fiecare ciclu electoral, investiții întârziate și proiecte ratate. Și totuși, exact pentru că regula pare atât de solidă, merită observate excepțiile. Romgaz este una dintre ele. Nu pentru că ar fi perfectă și nici pentru că ar fi imună la influența politică, ci pentru că are un management bun și astfel a reușit, în mod remarcabil pentru o companie controlată de stat, să funcționeze cu o logică economică normală', a mai spus președintele AEI.
Specialistul susține că investițiile în Neptun Deep și poziționarea companiei într-un moment critic pentru securitatea energetică europeană arată 'ceva rar în peisajul românesc', respectiv capacitatea de a gândi strategic pe termen lung, iar asta demontează 'o prejudecată comodă: proprietatea de stat nu produce automat incompetență'.
'Problema reală nu este exclusiv proprietatea. Problema este calitatea managementului, stabilitatea administrativă și rezistența la presiunile politice. Există companii private incompetente și companii de stat performante. Diferența o fac exclusiv oamenii care le conduc', a mai spus Chisăliță.
Potrivit acestuia, agricultura modernă nu există fără fertilizanți, fertilizanții fără gaze, iar gazele nu mai sunt doar o marfă economică, ci 'securitate strategică'.
'Cea mai mare ironie rămâne însă faptul că România exportă gaze și importă fertilizanți. Adică exact modelul clasic al economiilor periferice: vinzi materie primă ieftină și cumperi produs finit scump. România are gaze, agricultură, poziție regională excelentă și infrastructură energetică relativ dezvoltată. Și totuși continuă să piardă exact industriile care multiplică valoarea economică. Pentru că valoarea mare nu stă în resursă. Stă în procesare, integrare industrială și controlul lanțului economic. Gazul brut aduce bani. Gazul transformat în industrie aduce: locuri de muncă, taxe, exporturi, influență regională, securitate economică', consideră președintele AEI.
În opinia sa, România vrea rezultate de economie industrială matură cu instrumente de economie pasivă.
'Întrebarea este dacă România mai vrea să fie o economie care produce ceva complex sau acceptă definitiv rolul de piață de consum și exportator de resurse brute. Atunci trebuie înțeles că managementul este condiția minimă care face diferența, iar conducerea Romgaz a demonstrat asta: atunci când există disciplină strategică, capacitate de execuție și asumare managerială, companiile românești pot redeveni actori industriali relevanți, nu simple entități de îmbogățit sinecuri. Problema nu este lipsa resurselor, ci incapacitatea de a construi lanțuri economice complete în jurul lor. Gazul extras aici ar trebui să însemne industrie aici, valoare adăugată aici, locuri de muncă bine plătite aici. În absența acestei viziuni, România riscă să rămână captivă într-un model economic periferic: exportă materie primă, importă produse finite și pierde constant capacitate industrială, know-how și autonomie economică', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNPP: 885.745 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în septembrie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în septembrie 2026, de 885.745 persoane, cu 652 mai multe comparativ cu luna anterioară, dintre care 850.009 erau pensionari din sistemul public, iar 35.736 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Petrescu (ASF): Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate pentru România
Reconstrucția Ucrainei poate contribui la stabilitatea și prosperitatea regiunii, iar pentru România implicarea în acest efort reprezintă o oportunitate, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la conferința 'Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investments'. 'Reconstr
Transgaz a semnat cu Kawasaki Heavy Industries un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului
Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale NTGN Transgaz SA (Transgaz) și Kawasaki Heavy Industries, Ltd. au semnat marți, la Tokyo, în cadrul celei de a 4 a ediții a Forumului pentru Inovare România - Japonia, un Memorandum de Înțelegere (MoU) prin care stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii e
Cristian Popa (BNR), despre aderarea la zona euro: E un fenomen economic, dar și politic
Aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar și unul politic, iar pentru aceasta este nevoie de eforturi susținute pe toate paliere, a afirmat, vineri, la Sinaia, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). 'În primul rând, cred că trebuie să spunem că avansul pe drumul aderării la eu
ANAR aplică măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime pe Dunăre, necesare producției de energie nucleară
Dunărea se situează la minime istorice, fără precedent, iar în prezent se aplică măsuri de suplimentare a debitelor evacuate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, pentru menținerea nivelului necesar pentru producția de energie nucleară, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR), transmis vineri
CONAF: Valoarea adăugată pe persoană ocupată în IMM-urile românești, la jumătate din media europeană
Valoarea adăugată pe persoană ocupată în întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România reprezintă aproximativ jumătate din media europeană, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, citat de președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Deciziile, competențele m
Federația Agro-Star 2022 cere condiții de muncă adecvate și stabilitate profesională pentru salariații APIA
Federația Agro-Star 2022 susține că eforturile angajaților Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), implicați în procesarea cererilor și autorizarea plăților către fermieri, trebuie recunoscute prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, a stabilității profesionale și a respectării drepturilor salariale și de muncă, potrivit unui comunicat al or
Pistol: Lucrările pe cele 4 tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%
Lucrările pe cele patru tronsoane ale Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au ajuns la stadii fizice cuprinse între 28,01% și 53,49%, acestea fiind programate să se finalizeze în anul 2028, a notat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Autostrada
ASF a lansat un ghid privind asigurările de garanții în achizițiile publice, pentru prevenirea riscurilor contractuale
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat și publicat un ghid privind asigurările de garanții în procesul de achiziții publice, destinat autorităților contractante și operatorilor economici, pentru prevenirea riscurilor contractuale, a întârzierilor și a blocajelor în derularea investițiilor finanțate din fonduri publice.
Breșa de securitate PHP arată cât de mult s-a scurtat timpul de reacție al companiilor în era AI (experți)
O breșă ascunsă de peste zece ani în limbajul de programare PHP a devenit, în această săptămână, o urgență globală, iar cazul arată cât de mult s-a scurtat în era Inteligenței Artificiale (AI) timpul pe care îl are o companie să reacționeze, afirmă experții în securitate cibernetică. Potrivit unui comu
Trenurile CFR Călători vor circula modificat între București Nord și Aeroportul Otopeni, între 28 și 30 octombrie
Circulația trenurilor CFR Călători pe ruta București Nord - Aeroportul Internațional Henri Coandă va suferi modificări temporare, în perioada 28 - 30 octombrie, în intervalul orar 9:00 - 14:00, din cauza unor lucrări la infrastructura feroviară, a anunțat, vineri, compania. În vederea asigurării condițiilor necesare desfășură
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 55 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 886,5 milioane lei, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 28 luni, la un randament mediu de 6,61% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Depozitele populației și firmelor au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, la aproape 691 de miliarde de lei
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 8,8% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la 690,779 miliarde de lei, în timp ce față de august 2026 au înregistrat un avans de 0,4%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). În termen
Bursa de Valori București a deschis în scădere ședința de tranzacționare de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere ședința de vineri, cu un rulaj total în valoare de 7,66 milioane lei (1,43 milioane euro), după aproximativ 50 de minute de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 0,26%, iar indice
BNR: Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2026 cu 0,7% față de august 2026 (-0,02% în termeni reali), până la nivelul de 480,263 miliarde lei, arată datele publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în vo