AEI: România riscă să rămână captivă unui model economic bazat pe exportul de gaze și importul de fertilizanți
România riscă să rămână captivă unui model economic periferic, bazat pe exportul de resurse brute și importul de produse finite, în lipsa unei strategii privind dezvoltarea industriilor strategice și valorificarea internă a gazelor naturale, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
'O perioadă mare de timp, combinatul sau parte din el a stat în conservare, iar statul s-a comportat ca și cum oprirea producției de fertilizanți ar fi doar o știre economică trecătoare, nu o vulnerabilitate strategică. Nu a existat o strategie serioasă pentru industria fertilizanților. Nu a existat o dezbatere matură despre securitatea alimentară. Nu a existat aproape nicio discuție despre dependența României de importuri într-o lume devenită instabilă geopolitic. Dar acum, brusc, toată lumea descoperă expresia 'obiectiv strategic național'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, acordul semnat între Azomureș și Romgaz este doar un acord de principiu. 'Nu o tranzacție. Conform comunicatelor oficiale emise în mai 2026, documentul semnat între Romgaz și Azomureș este un Memorandum of Understanding/Heads of Terms. O eventuală tranzacție ar putea fi realizată în luna iulie 2026', precizează Chisăliță.
În opinia sa, dacă o companie de stat încearcă să cumpere ceva important, apare imediat acuzația de 'naționalizare'.
'Deși, juridic și economic, termenul este complet greșit, naționalizarea înseamnă confiscare forțată. Aici vorbim despre negociere, evaluare și tranzacție comercială voluntară. Exact mecanismul care funcționează zilnic într-o economie de piață. Faptul că unul dintre cumpărători este o companie de stat nu transformă automat tranzacția într-un act socialist', notează președintele AEI.
Două lucruri complet diferite sunt confundate, respectiv 'controlul totalitar al economiei' și 'participarea strategică a statului într-o economie de piață', susține specialistul.
'Problema reală nu este dacă statul participă într-un sector strategic. Problema este dacă o face competent, transparent și în interes public. (...) 'Naționalizare!' devine o etichetă panicardă menită să închidă conversația înainte ca ea să înceapă. Obsesia prețului fără context. La fel de previzibil apare și argumentul: 'Cum să dai acum 100 de milioane de euro pe ceva vândut cândva cu 10?' Este un slogan economic care pare devastator la prima vedere și complet gol la a doua analiză. Pentru că ignoră aproape tot ce contează: inflația, investițiile făcute între timp, infrastructura existentă, costurile de reconstrucție, valoarea strategică, faptul că Europa industrială de astăzi este mult mai greu și mai scump de construit decât acum două decenii', a adăugat Chisăliță.
Președintele AEI susține că Azomureș nu înseamnă doar hale și conducte, ci infrastructură energetică, logistică, acces feroviar, instalații chimice, autorizații, know-how și forță de muncă specializată.
'Toate acestea valorează enorm tocmai pentru că sunt aproape imposibil de recreat rapid în Europa actuală. Dacă cineva ar încerca astăzi să construiască de la zero un combinat similar, costurile ar urca probabil spre miliarde. Dar România încă judecă industria secolului XXI cu reflexele emoționale ale tranziției din anii '90. Iar asta produce o confuzie fundamentală: mulți oameni cred că prețurile simbolice ale privatizărilor de atunci reprezentau 'valoarea reală' a activelor. În realitate, statul încerca pur și simplu să scape de companii pe care nu le mai putea susține, iar investitorii își asumau riscuri și obligații uriașe de modernizare', a subliniat Chisăliță.
El menționează că valoarea unui activ strategic este dată de 'ceea ce poate produce astăzi și de cât de greu poate fi înlocuit'.
'Există un alt reflex colectiv: 'statul român nu este capabil să dezvolte nimic'. Ultimele decenii oferă suficiente argumente pentru această neîncredere: companii capturate politic, management schimbat după fiecare ciclu electoral, investiții întârziate și proiecte ratate. Și totuși, exact pentru că regula pare atât de solidă, merită observate excepțiile. Romgaz este una dintre ele. Nu pentru că ar fi perfectă și nici pentru că ar fi imună la influența politică, ci pentru că are un management bun și astfel a reușit, în mod remarcabil pentru o companie controlată de stat, să funcționeze cu o logică economică normală', a mai spus președintele AEI.
Specialistul susține că investițiile în Neptun Deep și poziționarea companiei într-un moment critic pentru securitatea energetică europeană arată 'ceva rar în peisajul românesc', respectiv capacitatea de a gândi strategic pe termen lung, iar asta demontează 'o prejudecată comodă: proprietatea de stat nu produce automat incompetență'.
'Problema reală nu este exclusiv proprietatea. Problema este calitatea managementului, stabilitatea administrativă și rezistența la presiunile politice. Există companii private incompetente și companii de stat performante. Diferența o fac exclusiv oamenii care le conduc', a mai spus Chisăliță.
Potrivit acestuia, agricultura modernă nu există fără fertilizanți, fertilizanții fără gaze, iar gazele nu mai sunt doar o marfă economică, ci 'securitate strategică'.
'Cea mai mare ironie rămâne însă faptul că România exportă gaze și importă fertilizanți. Adică exact modelul clasic al economiilor periferice: vinzi materie primă ieftină și cumperi produs finit scump. România are gaze, agricultură, poziție regională excelentă și infrastructură energetică relativ dezvoltată. Și totuși continuă să piardă exact industriile care multiplică valoarea economică. Pentru că valoarea mare nu stă în resursă. Stă în procesare, integrare industrială și controlul lanțului economic. Gazul brut aduce bani. Gazul transformat în industrie aduce: locuri de muncă, taxe, exporturi, influență regională, securitate economică', consideră președintele AEI.
În opinia sa, România vrea rezultate de economie industrială matură cu instrumente de economie pasivă.
'Întrebarea este dacă România mai vrea să fie o economie care produce ceva complex sau acceptă definitiv rolul de piață de consum și exportator de resurse brute. Atunci trebuie înțeles că managementul este condiția minimă care face diferența, iar conducerea Romgaz a demonstrat asta: atunci când există disciplină strategică, capacitate de execuție și asumare managerială, companiile românești pot redeveni actori industriali relevanți, nu simple entități de îmbogățit sinecuri. Problema nu este lipsa resurselor, ci incapacitatea de a construi lanțuri economice complete în jurul lor. Gazul extras aici ar trebui să însemne industrie aici, valoare adăugată aici, locuri de muncă bine plătite aici. În absența acestei viziuni, România riscă să rămână captivă într-un model economic periferic: exportă materie primă, importă produse finite și pierde constant capacitate industrială, know-how și autonomie economică', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja (studiu)
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind pregătiți pentru o urgență financiară majoră, relevă un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), dat joi publicității. 'Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta st
Adrian Negrescu: Scăderea deficitului bugetar la 1,75% reprezintă o gură de oxigen în perspectiva discuțiilor cu Moody's și Fitch
Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din luna iulie cu Moody's și Fitch, consideră consultantul economic Adrian Negrescu. 'E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în c
ANOFM: 106 programe de formare profesională vor începe în luna iulie, la nivel național
București, 25 iun /Agerpres/ - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza, în luna iulie, 106 programe de formare profesională pentru 1.726 de persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București. Prog
BNR a lansat volumul 'Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală'
Prioritățile economice actuale și viitoare ale României, care vizează problematici precum sustenabilitatea finanțelor publice, guvernanța corporativă în sectorul companiilor de stat, disciplina financiară în mediul economic și ajustarea dezechilibrelor externe și gestionarea datoriei publice, sunt teme abordate în cadrul unui volum de analiză lansat,
Aproape 250 de fermieri și antreprenori susținuți prin cursuri gratuite și coaching, în cadrul proiectului 'Afaceri cu rădăcini'
Aproape 250 de fermieri și antreprenori au fost sprijiniți prin cursuri gratuite și coaching în cadrul proiectului 'Afaceri cu rădăcini', iar primele credite deja acordate și noile sesiuni pentru digitalizarea & certificarea fermelor vor avea loc din toamnă. Potrivit unui comunicat, proiectul 'Afaceri cu rădăcini', de
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au crescut cu 1,9% în primele patru luni, ca serie ajustată
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut, în primele patru luni ale anului, atât ca serie brută cu 0,7%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,9%, față de intervalul similar din 2025, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).
Datoria publică a României va crește la 63,4% din PIB în 2027 și va ajunge la circa 90 % în 2036 (raport de convergență)
Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 și este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. 'Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 l
Pistol (CNAIR): Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea Nădășelu-Mihăiești a Autostrăzii Transilvania se apropie de 68%
Stadiul fizic total al lucrărilor pe secțiunea Nădășelu-Mihăiești a Autostrăzii Transilvania (A3) se apropie de 68%, în șantier fiind mobilizați 400 de muncitori și 150 de utilaje, potrivit directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol. El a anunțat că montarea grinzilor la viaduct
Tanczos: Curtea Constituțională a confirmat că legea prin care am dublat cota de recoltare la urs brun respectă Constituția
Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat că legea prin care a fost dublată cota de recoltare în cazul populației de urs brun respectă Constituția, a anunțat miercuri ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Curtea Constituțională a confirmat astăzi că legea prin care am dublat cota de recoltare în c
Rădulescu: Obiectivul trebuie să fie reducerea deficitului public; o facem de bunăvoie sau ne îndreptăm către modelul grecesc
Principalul obiectiv al țării, în acest moment și în viitor, trebuie să fie reducerea deficitului public fie de bunăvoie, fie ne îndreptăm către modelul grecesc, a afirmat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, la un eveniment de specialitate. 'În momentul de față și în viitorii ani principalul obie
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a inaugurat un Birou de Reprezentare în capitala Indiei
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a deschis un Birou de Reprezentare la New Delhi, ce va fi condus de către Dan Pantea. Potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis miercuri AGERPRES, Biroul de Reprezentare CCIB din capitala Indiei va asigura reprezentarea instituțională în relația cu autoritățile
Jianu: Societatea trece de la meteo-dependență la politico-dependență; în Marea Britanie se vorbește despre vreme, în România despre politică
Societatea noastră trece de la meteo-dependență la politico-dependență, iar dacă în Marea Britanie se vorbește despre vreme, în România toată lumea vorbește despre politică, a declarat, miercuri, președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să transferăm mai multă încrede
Nazare: România nu merită să piardă miliarde de euro din finanțări și fonduri; românii au nevoie ca de aer de acești bani
România nu merită să piardă brusc miliarde de euro din finanțări sau fonduri, așa cum risca în vara anului trecut, iar românii, în ciuda învrăjbirii alimentate azi din toate direcțiile, au nevoie ca de aer de acești bani și de acest loc în lume, a scris, miercuri, pe pagina sa de socializare, ministrul interimar Finanțelor, Alexand
România se află într-un moment decisiv al transformării digitale; AI devine rapid un instrument strategic (analiză)
Inteligența Artificială (AI) poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare de creștere pentru România, iar acest instrument devine strategic pentru economie, administrație, educație și servicii publice, sunt de părere specialiștii ICDL Romania, într-o analiză publicată miercuri. 'România se află într-un moment
Softronic Craiova a modernizat 19 locomotive electrice, contractate de CFR Călători prin PNRR
Softronic Craiova a finalizat modernizarea celor 19 locomotive electrice contractate de CFR Călători prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată într-un comunicat de presă al operatorului feroviar național, transmis miercuri AGERPRES. 'Astăzi, 24 iunie 2026, CFR Călători anunță livrarea și intrarea în circulație a ultimei l