AEI: România riscă să rămână captivă unui model economic bazat pe exportul de gaze și importul de fertilizanți
România riscă să rămână captivă unui model economic periferic, bazat pe exportul de resurse brute și importul de produse finite, în lipsa unei strategii privind dezvoltarea industriilor strategice și valorificarea internă a gazelor naturale, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
'O perioadă mare de timp, combinatul sau parte din el a stat în conservare, iar statul s-a comportat ca și cum oprirea producției de fertilizanți ar fi doar o știre economică trecătoare, nu o vulnerabilitate strategică. Nu a existat o strategie serioasă pentru industria fertilizanților. Nu a existat o dezbatere matură despre securitatea alimentară. Nu a existat aproape nicio discuție despre dependența României de importuri într-o lume devenită instabilă geopolitic. Dar acum, brusc, toată lumea descoperă expresia 'obiectiv strategic național'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, acordul semnat între Azomureș și Romgaz este doar un acord de principiu. 'Nu o tranzacție. Conform comunicatelor oficiale emise în mai 2026, documentul semnat între Romgaz și Azomureș este un Memorandum of Understanding/Heads of Terms. O eventuală tranzacție ar putea fi realizată în luna iulie 2026', precizează Chisăliță.
În opinia sa, dacă o companie de stat încearcă să cumpere ceva important, apare imediat acuzația de 'naționalizare'.
'Deși, juridic și economic, termenul este complet greșit, naționalizarea înseamnă confiscare forțată. Aici vorbim despre negociere, evaluare și tranzacție comercială voluntară. Exact mecanismul care funcționează zilnic într-o economie de piață. Faptul că unul dintre cumpărători este o companie de stat nu transformă automat tranzacția într-un act socialist', notează președintele AEI.
Două lucruri complet diferite sunt confundate, respectiv 'controlul totalitar al economiei' și 'participarea strategică a statului într-o economie de piață', susține specialistul.
'Problema reală nu este dacă statul participă într-un sector strategic. Problema este dacă o face competent, transparent și în interes public. (...) 'Naționalizare!' devine o etichetă panicardă menită să închidă conversația înainte ca ea să înceapă. Obsesia prețului fără context. La fel de previzibil apare și argumentul: 'Cum să dai acum 100 de milioane de euro pe ceva vândut cândva cu 10?' Este un slogan economic care pare devastator la prima vedere și complet gol la a doua analiză. Pentru că ignoră aproape tot ce contează: inflația, investițiile făcute între timp, infrastructura existentă, costurile de reconstrucție, valoarea strategică, faptul că Europa industrială de astăzi este mult mai greu și mai scump de construit decât acum două decenii', a adăugat Chisăliță.
Președintele AEI susține că Azomureș nu înseamnă doar hale și conducte, ci infrastructură energetică, logistică, acces feroviar, instalații chimice, autorizații, know-how și forță de muncă specializată.
'Toate acestea valorează enorm tocmai pentru că sunt aproape imposibil de recreat rapid în Europa actuală. Dacă cineva ar încerca astăzi să construiască de la zero un combinat similar, costurile ar urca probabil spre miliarde. Dar România încă judecă industria secolului XXI cu reflexele emoționale ale tranziției din anii '90. Iar asta produce o confuzie fundamentală: mulți oameni cred că prețurile simbolice ale privatizărilor de atunci reprezentau 'valoarea reală' a activelor. În realitate, statul încerca pur și simplu să scape de companii pe care nu le mai putea susține, iar investitorii își asumau riscuri și obligații uriașe de modernizare', a subliniat Chisăliță.
El menționează că valoarea unui activ strategic este dată de 'ceea ce poate produce astăzi și de cât de greu poate fi înlocuit'.
'Există un alt reflex colectiv: 'statul român nu este capabil să dezvolte nimic'. Ultimele decenii oferă suficiente argumente pentru această neîncredere: companii capturate politic, management schimbat după fiecare ciclu electoral, investiții întârziate și proiecte ratate. Și totuși, exact pentru că regula pare atât de solidă, merită observate excepțiile. Romgaz este una dintre ele. Nu pentru că ar fi perfectă și nici pentru că ar fi imună la influența politică, ci pentru că are un management bun și astfel a reușit, în mod remarcabil pentru o companie controlată de stat, să funcționeze cu o logică economică normală', a mai spus președintele AEI.
Specialistul susține că investițiile în Neptun Deep și poziționarea companiei într-un moment critic pentru securitatea energetică europeană arată 'ceva rar în peisajul românesc', respectiv capacitatea de a gândi strategic pe termen lung, iar asta demontează 'o prejudecată comodă: proprietatea de stat nu produce automat incompetență'.
'Problema reală nu este exclusiv proprietatea. Problema este calitatea managementului, stabilitatea administrativă și rezistența la presiunile politice. Există companii private incompetente și companii de stat performante. Diferența o fac exclusiv oamenii care le conduc', a mai spus Chisăliță.
Potrivit acestuia, agricultura modernă nu există fără fertilizanți, fertilizanții fără gaze, iar gazele nu mai sunt doar o marfă economică, ci 'securitate strategică'.
'Cea mai mare ironie rămâne însă faptul că România exportă gaze și importă fertilizanți. Adică exact modelul clasic al economiilor periferice: vinzi materie primă ieftină și cumperi produs finit scump. România are gaze, agricultură, poziție regională excelentă și infrastructură energetică relativ dezvoltată. Și totuși continuă să piardă exact industriile care multiplică valoarea economică. Pentru că valoarea mare nu stă în resursă. Stă în procesare, integrare industrială și controlul lanțului economic. Gazul brut aduce bani. Gazul transformat în industrie aduce: locuri de muncă, taxe, exporturi, influență regională, securitate economică', consideră președintele AEI.
În opinia sa, România vrea rezultate de economie industrială matură cu instrumente de economie pasivă.
'Întrebarea este dacă România mai vrea să fie o economie care produce ceva complex sau acceptă definitiv rolul de piață de consum și exportator de resurse brute. Atunci trebuie înțeles că managementul este condiția minimă care face diferența, iar conducerea Romgaz a demonstrat asta: atunci când există disciplină strategică, capacitate de execuție și asumare managerială, companiile românești pot redeveni actori industriali relevanți, nu simple entități de îmbogățit sinecuri. Problema nu este lipsa resurselor, ci incapacitatea de a construi lanțuri economice complete în jurul lor. Gazul extras aici ar trebui să însemne industrie aici, valoare adăugată aici, locuri de muncă bine plătite aici. În absența acestei viziuni, România riscă să rămână captivă într-un model economic periferic: exportă materie primă, importă produse finite și pierde constant capacitate industrială, know-how și autonomie economică', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR.
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul r&a
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a menținut previziunile privind evoluția economiei românești în 2026 și 2027, în linie cu prognoza din iunie, și avertizează că riscurile de evoluție negativă persistă, potrivit raportului 'Regional Economic Prospects', publicat joi de instituția financiară internațională.