AEI: România riscă să rămână captivă unui model economic bazat pe exportul de gaze și importul de fertilizanți
România riscă să rămână captivă unui model economic periferic, bazat pe exportul de resurse brute și importul de produse finite, în lipsa unei strategii privind dezvoltarea industriilor strategice și valorificarea internă a gazelor naturale, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
'O perioadă mare de timp, combinatul sau parte din el a stat în conservare, iar statul s-a comportat ca și cum oprirea producției de fertilizanți ar fi doar o știre economică trecătoare, nu o vulnerabilitate strategică. Nu a existat o strategie serioasă pentru industria fertilizanților. Nu a existat o dezbatere matură despre securitatea alimentară. Nu a existat aproape nicio discuție despre dependența României de importuri într-o lume devenită instabilă geopolitic. Dar acum, brusc, toată lumea descoperă expresia 'obiectiv strategic național'', a menționat președintele AEI.
Potrivit acestuia, acordul semnat între Azomureș și Romgaz este doar un acord de principiu. 'Nu o tranzacție. Conform comunicatelor oficiale emise în mai 2026, documentul semnat între Romgaz și Azomureș este un Memorandum of Understanding/Heads of Terms. O eventuală tranzacție ar putea fi realizată în luna iulie 2026', precizează Chisăliță.
În opinia sa, dacă o companie de stat încearcă să cumpere ceva important, apare imediat acuzația de 'naționalizare'.
'Deși, juridic și economic, termenul este complet greșit, naționalizarea înseamnă confiscare forțată. Aici vorbim despre negociere, evaluare și tranzacție comercială voluntară. Exact mecanismul care funcționează zilnic într-o economie de piață. Faptul că unul dintre cumpărători este o companie de stat nu transformă automat tranzacția într-un act socialist', notează președintele AEI.
Două lucruri complet diferite sunt confundate, respectiv 'controlul totalitar al economiei' și 'participarea strategică a statului într-o economie de piață', susține specialistul.
'Problema reală nu este dacă statul participă într-un sector strategic. Problema este dacă o face competent, transparent și în interes public. (...) 'Naționalizare!' devine o etichetă panicardă menită să închidă conversația înainte ca ea să înceapă. Obsesia prețului fără context. La fel de previzibil apare și argumentul: 'Cum să dai acum 100 de milioane de euro pe ceva vândut cândva cu 10?' Este un slogan economic care pare devastator la prima vedere și complet gol la a doua analiză. Pentru că ignoră aproape tot ce contează: inflația, investițiile făcute între timp, infrastructura existentă, costurile de reconstrucție, valoarea strategică, faptul că Europa industrială de astăzi este mult mai greu și mai scump de construit decât acum două decenii', a adăugat Chisăliță.
Președintele AEI susține că Azomureș nu înseamnă doar hale și conducte, ci infrastructură energetică, logistică, acces feroviar, instalații chimice, autorizații, know-how și forță de muncă specializată.
'Toate acestea valorează enorm tocmai pentru că sunt aproape imposibil de recreat rapid în Europa actuală. Dacă cineva ar încerca astăzi să construiască de la zero un combinat similar, costurile ar urca probabil spre miliarde. Dar România încă judecă industria secolului XXI cu reflexele emoționale ale tranziției din anii '90. Iar asta produce o confuzie fundamentală: mulți oameni cred că prețurile simbolice ale privatizărilor de atunci reprezentau 'valoarea reală' a activelor. În realitate, statul încerca pur și simplu să scape de companii pe care nu le mai putea susține, iar investitorii își asumau riscuri și obligații uriașe de modernizare', a subliniat Chisăliță.
El menționează că valoarea unui activ strategic este dată de 'ceea ce poate produce astăzi și de cât de greu poate fi înlocuit'.
'Există un alt reflex colectiv: 'statul român nu este capabil să dezvolte nimic'. Ultimele decenii oferă suficiente argumente pentru această neîncredere: companii capturate politic, management schimbat după fiecare ciclu electoral, investiții întârziate și proiecte ratate. Și totuși, exact pentru că regula pare atât de solidă, merită observate excepțiile. Romgaz este una dintre ele. Nu pentru că ar fi perfectă și nici pentru că ar fi imună la influența politică, ci pentru că are un management bun și astfel a reușit, în mod remarcabil pentru o companie controlată de stat, să funcționeze cu o logică economică normală', a mai spus președintele AEI.
Specialistul susține că investițiile în Neptun Deep și poziționarea companiei într-un moment critic pentru securitatea energetică europeană arată 'ceva rar în peisajul românesc', respectiv capacitatea de a gândi strategic pe termen lung, iar asta demontează 'o prejudecată comodă: proprietatea de stat nu produce automat incompetență'.
'Problema reală nu este exclusiv proprietatea. Problema este calitatea managementului, stabilitatea administrativă și rezistența la presiunile politice. Există companii private incompetente și companii de stat performante. Diferența o fac exclusiv oamenii care le conduc', a mai spus Chisăliță.
Potrivit acestuia, agricultura modernă nu există fără fertilizanți, fertilizanții fără gaze, iar gazele nu mai sunt doar o marfă economică, ci 'securitate strategică'.
'Cea mai mare ironie rămâne însă faptul că România exportă gaze și importă fertilizanți. Adică exact modelul clasic al economiilor periferice: vinzi materie primă ieftină și cumperi produs finit scump. România are gaze, agricultură, poziție regională excelentă și infrastructură energetică relativ dezvoltată. Și totuși continuă să piardă exact industriile care multiplică valoarea economică. Pentru că valoarea mare nu stă în resursă. Stă în procesare, integrare industrială și controlul lanțului economic. Gazul brut aduce bani. Gazul transformat în industrie aduce: locuri de muncă, taxe, exporturi, influență regională, securitate economică', consideră președintele AEI.
În opinia sa, România vrea rezultate de economie industrială matură cu instrumente de economie pasivă.
'Întrebarea este dacă România mai vrea să fie o economie care produce ceva complex sau acceptă definitiv rolul de piață de consum și exportator de resurse brute. Atunci trebuie înțeles că managementul este condiția minimă care face diferența, iar conducerea Romgaz a demonstrat asta: atunci când există disciplină strategică, capacitate de execuție și asumare managerială, companiile românești pot redeveni actori industriali relevanți, nu simple entități de îmbogățit sinecuri. Problema nu este lipsa resurselor, ci incapacitatea de a construi lanțuri economice complete în jurul lor. Gazul extras aici ar trebui să însemne industrie aici, valoare adăugată aici, locuri de muncă bine plătite aici. În absența acestei viziuni, România riscă să rămână captivă într-un model economic periferic: exportă materie primă, importă produse finite și pierde constant capacitate industrială, know-how și autonomie economică', a adăugat Chisăliță. AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis în creștere ședința de joi; rulajul a depășit 35 de milioane de euro
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de joi, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 183,71 milioane de lei (35,09 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a urcat cu
Importatorii și distribuitorii de motociclete și motocicluri solicită suplimentarea bugetului pentru aceste vehicule la ''Rabla 2026''
Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) realocarea sumei de 15 milioane de lei din linia bugetară destinată autovehiculelor termice și hibride către categoria motocicletelor, în cadrul programului ''Rabla
Românii nu mai caută un al doilea loc de muncă, ci un al doilea venit (analiză)
Creșterea costului vieții și nevoia unei mai mari stabilități financiare schimbă comportamentul românilor, iar dacă până nu demult soluția pentru venituri mai mari era un al doilea loc de muncă, în prezent tot mai mulți preferă să investească în dezvoltarea unor abilități care le pot genera venituri suplimentare, fără să își dubleze prog
Românii au returnat prin SGR peste 2,4 miliarde de ambalaje în prima jumătate a anului; rata de colectare, 82%
Rata de colectare a ambalajelor pentru primele șase luni a ajuns la 82%, comparativ cu 79% în aceeași perioadă a anului trecut, confirmând progresul constant al sistemului și integrarea returnării ambalajelor în comportamentul de zi cu zi al consumatorilor, informează, joi, RetuRO. Potrivit unui comunicat al administratorului
Discursul public, potrivit căruia România intră în criză dacă nu încasează 770 milioane de euro, o gravă dezinformare (sindicate)
Discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro, aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice, susțin cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, care solicită retr
(P) Shopping inteligent cu ZEN.COM: Cum să primești bani înapoi de fiecare dată când îți reînnoiești garderoba online?
În peisajul dinamic al comerțului electronic din anul 2026, pasionații de fashion știu foarte bine că reînnoirea garderobei cu piese de top poate fi o adevărată provocare pentru bugetul personal. Ținerea pasului cu noile tendințe îți poate epuiza rapid economiile
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 802,2 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, joi, 802,2 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 33 luni, la un randament mediu de 6,48% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 800 de milioane de lei,
Petrariu (sindicat STB): 800 de angajați vor fi disponibilizați în perioada următoare; 200 pot opta pentru plecări voluntare
Societatea de Transport București (STB) are în prezent 9.504 de salariați, iar 800 vor fi disponibilizați în cadrul planului de eficientizare, dintre care cel mult 200 de angajați vor putea părăsi compania printr-o procedură de plecări voluntare, beneficiind de șase salarii compensatorii, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Sindicatului Transportato
VIDEO Pistol: Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați a ajuns la aproape 97%
Stadiul fizic al construcției întregului Drum Expres Brăila - Galați (DEx6) a ajuns la aproape 97%, însă vremea nefavorabilă a împiedicat montarea unui nou segment de tablier la podul peste râul Siret, a notat, joi, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Fac
Buzoianu: Strategia privind conservarea biodiversității, adoptată de Guvern; un nou jalon de reformă din PNRR, îndeplinit
Ministerul Mediului a îndeplinit un nou jalon de reformă pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de un miliard de euro, după ce Guvernul a adoptat, în ședința de joi, Strategia privind conservarea biodiversității, a scris ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare.
Reprezentanții Romgaz și ai Ministerului Energiei participă la programele de instruire organizate de Ceronav
Dezvoltarea proiectelor energetice strategice din Marea Neagră presupune nu doar investiții în infrastructură și tehnologie, ci și formarea unei resurse umane înalt calificate, capabile să opereze în condiții de maximă siguranță și la standarde internaționale, susțin reprezentanții Ceronav, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
Depozitele la bănci ale firmelor și populației au scăzut cu 0,4% în iunie 2026, față de luna precedentă
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au diminuat, în iunie 2026, cu 0,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 680,925 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut s-au majorat cu 8,2% (-2% în termeni reali), informează joi Banca Națională a României (BNR). Conform unui comunicat al BNR, depozitele
România este sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
Energia din surse regenerabile a reprezentat anul trecut 26,2% din energia consumată în Uniunea Europeană, în creștere de la 25,2% în 2024, iar România este ușor sub media europeană, arată datele provizorii publicate joi de Eurostat. În rândul statelor membre, Suedia a avut cea mai mare pondere a energiei din surse regenerab
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,9%, în iunie 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut cu 1,9% în iunie 2026, față luna anterioară (1,8% în termeni reali), până la nivelul de 473,683 miliarde lei, informează Banca Națională a României, printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,8% în volumul total al creditului neguvern
Cererea de cazare pe litoral a crescut de șapte ori în perioada Beach, Please! (platformă)
Cererea de cazare pe Litoral, pe perioada unui cunoscut festival de muzică hip-hop, a crescut de șapte ori, iar prețurile au ajuns până la 3.800 de euro pe sejur, arată o analiză întocmită de o agenție de turism online. Potrivit datelor Travelminit, Beach, Please! a adunat anul acesta peste 500.000 de participanți la Costinești, în cele cinci