Analiză AEI: România, pe primul loc în UE la povara reală a prețului la energie electrică
România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în privința poverii reale a prețului la energie electrică, cu o valoare nominală cu 21% peste media europeană, arată o analiză de specialitate publicată, miercuri, de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
'În statisticile europene ale prețului la energie, România apare adesea ca 'elevul modest' nominal (în euro) e sub media UE și sub statele vestice. Dar când pui aceeași factură prin filtrul PPP (puterea de cumpărare), România se răstoarnă devine țara cu costuri și prețuri maximale. Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani, nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta. România are prețul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a prețului nominal, dar în realitate este cu 15% peste în PPP la preț final. Diferența nu vine dintr-o taxă 'ascunsă', nici dintr-un tarif singular. Vine în primul rând din puterea scăzută de cumpărare a românilor, care 'îngreunează' aceeași sumă în euro', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit specialistului, deși componentele care formează prețul nominal al energiei electrice arată că România este 'sub nivelul UE' aproape la toate componentele (distribuție, marjă, taxe), în raport cu puterea de cumpărare reiese faptul că cuantumul costurilor și prețul final la energie electrică sare 'peste' medie.
La nivel comparativ România vs Germania plus Olanda (rețele dense, încărcare mare), România pare mult sub costurile și prețurile nominale (rețea, marjă, final), dar în fapt raportat la puterea de cumpărare, are prețurile la marfă cu până la 84% mai mari.
De asemenea, raportat la Polonia, România are aproximativ același preț nominal la prețul marfă și are tarife de distribuție a energiei electrice sub nivel.
'Prețul marfă al energiei electrice fără taxe și tarife raportat la puterea de cumpărare plasează România pe locul 2 în topul țărilor din UE, fiind depășită doar de Bulgaria. Structura pieței explică de ce marfa nu e ieftină (...) Piața românească a fost puternic influențată de volatilitatea regională, iar mecanismele de protecție au fost aplicate mai mult pe factura finală decât pe formarea prețului angro. Structura de producție a României, hidro și nuclear oferă costuri competitive, însă în perioadele cu hidraulicitate scăzută sau mentenanță nucleară, prețul marginal este dictat de tehnologii mai scumpe (cărbune și gaz), iar interconectările regionale transmit rapid șocurile externe. Piețele vestice, precum Germania sau Olanda, au volum mult mai mare, lichiditate superioară și mecanisme sofisticate de hedging. România are o piață mai mică și mai volatilă, ceea ce poate amplifica prețurile marginale', explică șeful AEI.
Analiza de specialitate relevă faptul că tarifele medii de distribuție a energiei electrice în România, raportate la puterea de cumpărare, plasează țara noastră pe primul loc în topul statelor din UE.
'Distribuția este o infrastructură cu costuri fixe mari. În România volumul distribuit per client este mic făcând să existe un costul unitar pe kWh crescut, o încărcare redusă a rețelei, o eficiență economică redusă. România are un consum per capita mai mic decât economiile vestice, ceea ce înseamnă că aceleași costuri fixe se împart la mai puțini MWh. În România există o zonă urbană densă, dar și o rețea rurală extinsă și dispersată. Zonele cu densitate scăzută necesită kilometri mulți de rețea, au puțini consumatori, aspect care ridică costul pentru unitate distribuită', este de părere Chisăliță.
În viziunea expertului, tariful de distribuție a energiei electrice poate fi scăzut prin creșterea gradului de încărcare a rețelelor de distribuție, electrificare inteligentă (pompe de căldură, EV), racordări noi, reducerea gradului de 'sub-utilizare' a rețelelor, ceea ce va duce la pierderi mai mici pe rețea, respectiv CAPEX (investiții, n.r.) mai eficient prin investiții țintite și digitalizarea care reduce OPEX (Operational Expenditure/Expense, n.r.).
Totodată, tarifele de transport a energiei electrice în România raportat la puterea de cumpărare face să ne clasăm pe locul 1 în clasamentul țărilor din UE, notează analiza citată,
'Dimensiunea geografică și topologia sistemului. În România există o rețea de transport întinsă pe o suprafață mare, variație de relief, zone de producție departe de centre de consum un necesar de interconectare regională. Rețeaua de transport trebuie să acopere distanțe lungi și să asigure stabilitatea sistemului într-un teritoriu complex. Costurile fixe sunt ridicate. Transportul este dominat de costuri fixe. Dacă volumul de tranzit nu este foarte mare, costul unitar per MWh creste, eficiența economică scade. România nu are același volum de consum industrial ca economiile vestice. Astfel, infrastructura este împărțită la mai puțini MWh. Costurile de echilibrare și stabilitate. Integrarea regenerabilelor și a volatilității regionale cresc costurile serviciilor de sistem. Într-o piață mai mică, aceste costuri pot avea impact procentual mai mare decât în economii mari și foarte lichide', afirmă Dumitru Chisăliță.
Și în acest caz, tariful de transport a energiei electrice, poate fi diminuat prin creșterea fluxurilor de energie electrică pe toată perioada anului prin rețele, respectiv mai multe volume tranzitate (producție, export/import, consum industrial) poate reduce costul unitar, coroborate cu reducerea congestiilor și reguli de piață care reduc costurile de echilibrare, creșterea flexibilității, a stocării, a capacității de agregare.
În ceea ce privește taxele percepute pentru energia electrică furnizată, România se situează pe poziție 11 în rîndul statelor-membre ale Uniunii.
'Cum pot fi scăzute taxele energiei electrice - prin realizarea unei politici fiscale țintită dacă vrei o scădere rapidă nominală, asta e pârghia. Prețuri mai mici 'mâine', necesită o acțiune a Guvernului asupra tuturor componentelor care formează prețul energiei electrice (prețul marfă, taxe, eficiențe de rețea și pierderi, costuri de echilibrare). Asta scade factura în euro. Eliminarea paradoxului 'ieftin în euro, scump în PPP', trebuie să determine Guvernul să acționeze în sensul stimulării creșterii productivității investițiilor și a muncii, creșterea veniturilor și salariilor. Asta nu schimbă instant factura, dar schimbă înțelegerea privind greutatea facturii', subliniază președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu