Munca onestă trebuie să asigure un trai decent românilor, nu doar supraviețuirea de la o lună la alta

De Ziua internațională a muncii decente, aniversată astăzi, trebuie să vorbim despre o realitate dureroasă: în România, milioane de oameni muncesc, dar trăiesc tot mai greu. Salariul nu mai acoperă cheltuielile de la o lună la alta, facturile apasă tot mai mult asupra bugetelor familiale, iar cumpărăturile de bază au devenit, pentru prea mulți români, un exercițiu de renunțare și socoteli.

Munca decentă nu înseamnă doar să ai un serviciu, ci să poți trăi cu demnitate din munca ta! Înseamnă venituri suficiente, stabilitate profesională, protecție socială și respect pentru fiecare om care contribuie, prin munca sa, la dezvoltarea societății.

Din păcate, realitatea economică a ultimelor luni se îndepărtează tot mai mult de acest ideal. Potrivit datelor Eurostat, în 2025, 27,4% dintre români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Este o cifră care ar trebui să ne îngrijoreze profund și care arată cât de vulnerabile sunt încă numeroase familii din România.

În paralel, inflația și scumpirile au erodat puterea de cumpărare. În august 2026, rata anuală a inflației a fost de 6,17%, după niveluri de peste 10% în lunile precedente. Dar să nu confundăm încetinirea inflației cu ieftinirea vieții! Prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare, iar românii continuă să plătească mai mult pentru servicii, locuință, transport și numeroase alte produse necesare traiului zilnic.

Mai grav, câștigul salarial real a rămas sub nivelul anului precedent. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a scăzut, iar românii își permit din ce în ce mai puține lucruri. Aceasta este realitatea pe care nicio prezentare contabilă nu o poate ascunde.

Guvernarea condusă de Ilie Bolojan a adâncit nesiguranța socială prin politicile de reducere a cheltuielilor și prin planurile de restructurare a administrației publice. La 5 mai 2026, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, care a continuat ulterior să exercite atribuții interimare. Schimbarea statutului politic al Executivului nu a șters însă efectele economice resimțite de populație și nici îngrijorările angajaților cu privire la viitorul lor profesional.

Sunt convins că eficientizarea administrației este necesară, dar aceasta nu trebuie transformată într-un pretext pentru concedieri făcute fără o analiză atentă a consecințelor. În spatele fiecărui post desființat există un om, o familie, rate de achitat și copii de crescut. Reforma statului trebuie să elimine risipa și să îmbunătățească serviciile publice, nu să transfere povara ajustărilor asupra celor care muncesc.

Evident, nu putem vorbi despre muncă decentă atunci când oamenii se tem că își vor pierde locul de muncă, când veniturile nu mai țin pasul cu prețurile și când munca onestă nu mai garantează un trai decent.

România are nevoie de investiții, de locuri de muncă stabile și bine plătite, de protejarea puterii de cumpărare și de politici economice care să stimuleze producția și dezvoltarea. Disciplina bugetară trebuie însoțită de responsabilitate socială, iar reformele trebuie să aibă în centru omul, nu doar reducerea unor cheltuieli pe hârtie.

Consider că obligația noastră este să apărăm demnitatea muncii și dreptul fiecărui cetățean de a beneficia de rezultatele propriului efort.

De Ziua internațională a muncii decente, vă îndemn să nu uităm un adevăr fundamental: o economie nu poate fi considerată cu adevărat performantă dacă oamenii care muncesc devin tot mai săraci.

Românii nu cer privilegii. Cer salarii care să le permită să trăiască, siguranță pentru familiile lor și respect pentru munca pe care o depun în fiecare zi.

Munca trebuie să însemne demnitate, nu supraviețuire. Iar un stat responsabil trebuie să le ofere oamenilor perspectiva unei vieți mai bune, nu teama permanentă a zilei de mâine.

Senator PSD Mureș,
Dr. Lucian MÃRGINEAN