OPSFPR: Transportul feroviar de marfă nu se prăbușește din senin, ci este împins în jos prin decizii publice dezechilibrate
Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze și mai mult piața transporturilor și, în loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează, această politică lovind nu doar în companiile feroviare, ci în întreaga economie, susțin transportatorii feroviari de marfă privați.
'Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) acuză Guvernul României că ignoră deliberat cifrele care arată adâncirea dezechilibrului dintre modurile de transport și împinge transportul feroviar de marfă spre colaps și șomaj în masă. În 2024, calea ferată a transportat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce pe șosea s-au transportat aproximativ 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, diferența a rămas uriașă: aproximativ 30 de milioane de tone pe calea ferată, față de aproximativ 246 de milioane de tone pe șosea. Aceste cifre nu mai descriu doar un decalaj. Ele descriu eșecul unei politici publice. După ani de degradare, costuri în creștere, infrastructură slabă, întârzieri cronice și pierdere de trafic, statul continuă să trateze un sector strategic al economiei ca pe o problemă care poate fi ignorată la nesfârșit', se arată într-un comunicat al OPSFPR, remis vineri AGERPRES.
În opinia membrilor organizației patronale, nu mai este vorba despre neatenție sau întârziere, ci despre 'inconștiență administrativă', iar nota de plată se vede deja în economie, în infrastructura rutieră, în declinul transportului feroviar de marfă și în riscul real al unui șomaj în masă.
'În timp ce transportul rutier de marfă este sprijinit, transportul feroviar de marfă este lăsat să se afunde sub povara costurilor, a blocajelor operaționale și a lipsei de reacție a autorităților. Statul nu mai asistă pasiv la degradarea sectorului. Statul o produce. Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze și mai mult piața transporturilor. În loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează. În loc să refacă echilibrul, mută și mai multă marfă de pe șină pe șosea. În loc să protejeze un sector esențial pentru economie, îl împinge spre marginea prăpastiei. Această politică nu lovește doar în companiile feroviare. Lovește în întreaga economie. Mai multă marfă mutată pe șosea înseamnă mai mult trafic greu, mai multă uzură a infrastructurii rutiere, costuri publice mai mari, congestie mai mare și o presiune tot mai puternică asupra unor coridoare deja sufocate. Valea Oltului, Valea Prahovei și ruta spre Constanța nu mai au nevoie de explicații suplimentare. Au nevoie de decizii care să scoată marfa de pe șosea și să o readucă pe calea ferată. Guvernul face exact invers', atrage atenția OPSFPR.
Transportatorii feroviari de marfă susțin că o creștere cu numai 10% a volumului transportului feroviar de marfă, raportat la nivelul anului 2024, ar însemna aproximativ 4,3 milioane de tone suplimentare transportate pe calea ferată. În echivalent brut, aceasta înseamnă circa 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai ajunge pe drumurile României.
Chiar și o creștere de doar 5% ar însemna peste 2 milioane de tone suplimentare pe șină și peste 100.000 de curse de camion în minus pe șosele.
Astfel, orice efort minim, dar real, de susținere a transportului feroviar ar produce efecte imediate și vizibile: mai puține camioane pe șosele, mai puțină uzură, mai puțină congestie, costuri externe mai mici și o logistică mai eficientă pentru economie.
Conform sursei citate, transportul feroviar produce emisii de CO2 pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. Cu toate acestea, exact sectorul care ar trebui consolidat este împins spre slăbire.
'România nu doar că ignoră logica europeană. O contrazice frontal. Efectele sociale ale acestei politici sunt la fel de grave. În spatele cifrelor se află companii, investiții, salariați, meserii și lanțuri logistice întregi. Slăbirea accelerată a transportului feroviar de marfă pune în pericol aproximativ 100.000 de locuri de muncă susținute direct și indirect de sectorul feroviar la nivel național. Când lovești în calea ferată, nu lovești într-o statistică. Lovești într-o infrastructură economică vitală', avertizează societățile care activează pe acest segment.
În plus, reducerea traficului feroviar înseamnă și reducerea veniturilor generate pentru infrastructura feroviară, situație care afectează direct rețeaua, capacitatea de întreținere și sustenabilitatea financiară a sistemului.
Patronatul consideră că această politică ridică probleme serioase de distorsiune concurențială între modurile de transport și solicită Consiliului Concurenței, inclusiv prin mecanismele instituționale specifice din domeniul feroviar, să analizeze de urgență efectele reale ale acestor măsuri asupra concurenței intermodale.
În aceste condiții, OPSFPR atenționează că va utiliza toate căile instituționale și legale disponibile, la nivel național și european și va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, sub aspectul compatibilității acestor măsuri cu normele privind ajutorul de stat, concurența și funcționarea echitabilă a pieței interne.
Dacă autoritățile române refuză să corecteze dezechilibrul, problema va fi ridicată la nivel european, avertizează OPSFPR.
'În paralel, OPSFPR va continua consultările cu colegii din sectorul feroviar de stat și va evalua oportunitatea unor forme de reacție publică și instituțională adecvate gravității situației. Solicităm Guvernului României, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și Consiliului Concurenței să înceteze imediat această abordare profund dezechilibrată și să trateze transportul feroviar de marfă ca pe ceea ce este: un sector strategic, nu o variabilă sacrificabilă. În lipsa unei corecții rapide, costul acestei politici va fi suportat de întreaga economie: mai mult trafic greu, infrastructură rutieră mai degradată, costuri publice mai mari, competitivitate mai slabă și un sector feroviar împins tot mai aproape de colaps. Cei care au fost avertizați și au ales să nu intervină nu vor mai putea invoca necunoașterea consecințelor', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare, în creștere cu 2,66% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 63,6 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a a
DGAF a aplicat amenzi de aproape 472 milioane lei în perioada 2023 - martie 2026;circa 8% au fost contestate
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 472 milioane de lei în perioada 2023 - martie 2026, din care au fost încasate aproximativ 169 milioane de lei, iar circa 8% din procesele-verbale de contravenție întocmite au fost contestate, conform datelor transmise de Agenția Națională de Adminis
ANAF: Obligații fiscale de peste 64,5 miliarde lei, încasate prin măsuri de executare silită în 2023-2025
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat obligații fiscale în valoare totală de peste 64,58 miliarde de lei prin aplicarea măsurilor de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor transmise instituției, la solicitarea AGERPRES. Pentru recuperarea creanțelor fiscale de la debitori, persoane fizice și juridice, AN
Datoria guvernamentală a urcat, în martie 2026, la 1.170 miliarde lei, respectiv 60,2% din PIB (minister)
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a fost, în martie 2026, de 1.170 miliarde lei, în creștere de la 1.132 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 58,2% &ic
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi









